Între 14 și 17 septembrie, Parlamentul European se reunește la Strasbourg pentru una dintre cele mai importante sesiuni plenare ale toamnei. În centrul agendei se află discursul privind Starea Uniunii Europene - SOTEU 2026, prin care Ursula von der Leyen va prezenta prioritățile Comisiei pentru următorul an, într-un context marcat de presiuni geopolitice, dezbateri privind competitivitatea și securitatea europeană și negocieri importante pentru viitoarele politici ale Uniunii.

Săptămâna aduce însă și alte dosare cu miză politică și economică ridicată. Premierul canadian Mark Carney se va adresa europarlamentarilor în plin proces de apropiere dintre Canada și UE, iar Parlamentul va discuta teme care merg de la extinderea mecanismului CBAM și reforma vamală, până la amenințările hibride, rolul internațional al monedei euro, criza forței de muncă din sănătate și protecția tinerilor în mediul online.

Iată principalele subiecte care vor marca plenara Parlamentului European din această săptămână:

• Discursul privind Starea Uniunii - SOTEU 2026

Discursul privind Starea Uniunii (SOTEU) reprezintă momentul politic cel mai important al anului pentru Uniunea Europeană: în fiecare septembrie, președintele Comisiei Europene se adresează Parlamentului European pentru a explica direcția pe care UE o va urma în anul următor, pornind de la ceea ce s-a realizat în anii precedenți. Este discursul în care liderii europeni își asumă public reușitele, dar și eșecurile, și în care se conturează prioritățile care vor influența deciziile legislative, bugetare și diplomatice ale Uniunii pentru următoarele 12 luni. În 2026, Ursula von der Leyen va prezenta un nou capitol al acestei viziuni, într-un context internațional marcat de războaie, incertitudini economice și o competiție geopolitică tot mai acerbă, motiv pentru care discursul de anul acesta este așteptat cu un interes aparte.

Anul care a trecut de la ultimul SOTEU a fost dedicat consolidării independenței Europei: creșterea competitivității economice, reducerea dependențelor strategice, consolidarea apărării și sprijinului pentru Ucraina. În cadrul SOTEU 2025, von der Leyen a explicat nevoia Europei de a oferi securitate și predictibilitate cetățenilor, într-un context marcat de costul ridicat al vieții și instabilitatea pieței muncii, subliniind că dezbinarea și dezinformarea din interiorul UE alimentează direct ambițiile imperialiste ale Kremlinului. 

În legătură cu sprijinul acordat Ucrainei, președinta a cerut repatrierea copiilor răpiți, introducerea de noi sancțiuni Rusiei și eliminarea combustibililor fosili ruși până în 2027. Pe planul securității Europei, România a fost declarată a două cea mai mare beneficiară a fondurilor SAFE, primind 16 miliarde de euro pentru a-și consolida capacitățile de apărare. Alte puncte discutate la SOTEU 2025 au fost condamnarea crizei din Gaza și propunerea de suspendare parțială a Acordului UE-Israel; susținerea extinderii UE pentru a include Ucraina, Moldova și Balcanii de Vest; un avertisment privind pierderea pieței auto în fața Chinei; critici la adresa acordului comercial UE-SUA; apărarea Pactului Verde ca instrument de securitate economică și lansarea unei inițiative globale pentru reziliență în sănătate. Acesta este contextul în care se conturează așteptările pentru discursul din 2026. Vă invităm să citiți articolul Europuls despre SOTEU 2025 aici.

• Alocuțiune susținută de Mark Carney, prim-ministrul Canadei

Vizita lui Mark Carney vine pe fundalul războiului comercial între Canada și SUA. Washingtonul a impus Canadei taxe de până la 50% pentru produsele în valoare de 20 miliarde de dolari și amenință extinderea pe sectoare cheie. Canada dorește o alianță unică cu UE și declararea drept ,,stat asociat". Alianța unică nu reprezintă o aderare la UE, ci consolidarea relațiilor cu Uniunea Europeană, din perspectivă economică și de securitate. Totodată, apropierea de UE are ca fundal o serie de acțiuni repetate de politică externă a Canadei: Parteneriatul strategic și Parteneriatul de securitate și apărare, semnate la summitul UE-Canada din iunie 2025, aderarea la programul SAFE în februarie 2026 - Canada fiind primul stat din afara Europei care participă - și participarea, în mai, la summitul Comunității Politice Europene. Următorul pas este summitul UE-Canada, găzduit de Canada în 29-30 octombrie.

• Războaiele hibride și protejarea integrității teritoriale și a infrastructurii de securitate și apărare critice a UE

Conform raportului, UE nu se afla nici într-o situație de pace, dar nici în conflict direct, ci într-o „zonă gri”, unde adversari precum Rusia, acționând in mod direct sau prin Belarus, desfășoară acțiuni hibride in pragul unui atac armat. China, Iranul și Coreea de Nord dezvoltă și ele campanii similare, uneori prin actori nestatali precum rețelele infractionale sau cele de dezinformare sistematică. Raportul identifică mai multe câmpuri de luptă esențiale: războiul informațional (manipularea informațiilor și dezinformarea amplificată de inteligenta artificiala și deepfake-uri), securitatea cibernetică (unde este necesara cooperarea cu NATO pentru contramăsuri legale) și infrastructura critică (energie, transport, comunicații), vulnerabilă tot mai des atacurilor hibride.

Argumentul principal al raportului este că UE trebuie să treacă de la o poziție reactivă la una proactivă: să își centralizeze informațiile printr-un mecanism comun, deja existent, precum SIAC (Capacitatea unică de analiză a informațiilor a UE), să creeze o strategie unificată între Comisie și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), să impună sancțiuni speciale pentru amenințările hibride și să activeze clauza de apărare reciprocă (articolul 42 alineatul (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană) în cazuri grave. Raportul acordă o atenție specială flancului estic, amenințat de incursiuni cu drone rusești, și insistă asupra unei finanțări adaptate riscurilor specifice fiecărei regiuni (baltică, Marea Neagră, mediteraneană etc.). În final, raportul subliniază importanța cooperării cu NATO și cu parteneri precum Ucraina, Moldova, Balcanii de Vest, Regatul Unit, Japonia și Taiwan și avertizează că descurajarea credibilă a războaielor de acest tip nu depinde doar de capabilități militare, ci și de coeziunea politică a statelor membre și de înțelegerea generala a amenințării razboaielor hibride.

• Extinderea CBAM și limitarea evitării regulilor privind emisiile de carbon

Comisia Europeană propune modificarea regulamentului CBAM (mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră), în contextul riscurilor geopolitice care amenință securitatea energetică a Europei. Mecanismul, aflat în perioadă de tranziție între 2023 și 2025, are rolul de a reduce riscul relocării emisiilor de carbon generate de importurile UE. Începând cu 1 ianuarie 2028, propunerea Comisiei Europene este de a extinde CBAM la produsele din aval care folosesc intensiv aluminiu și oțel (180 de produse noi, selectate pe baza relevanței climatice și a fezabilității tehnice), astfel încât riscurile să fie reduse direct, nu transferate mai departe în lanțul economic. Se urmărește și menținerea unor costuri de carbon comparabile între producătorii din UE și cei din afara UE, pentru a proteja competitivitatea celor europeni. Pornind de la propunerea inițială a Comisiei Europene, sesiunea plenara din Parlament are scopul de a stabili reguli mai clare privind CBAM (precum valori implicite pentru mărfurile din aval nou incluse în timp util, definiții ale deșeurilor și practicilor abuzive și criterii transparente de monitorizare) pentru a diminua incertitudinile operatorilor economici. De asemenea, se analizează și posibilitatea extinderii treptate a domeniului CBAM la emisii indirecte și noi sectoare pentru a echilibra competitivitatea industrială cu obiectivele climatice ale UE.

• Rezerva pentru stabilitatea pieței în sectorul clădirilor, al transportului rutier și în alte sectoare

ETS2 Consiliul și Parlamentul au creat un acord provizoriu care consolidează rezerva pentru stabilitatea pieței a ETS2, prelungindu-se dincolo de 2030 și dublând numărul de certificate eliberate atunci când prețul carbonului depășește 45 EUR/tonă (de la 20 la 40 de milioane). S-a convenit și o eliberare treptată a certificatelor atunci când rezerva scade sub 260 de milioane, tocmai pentru a preveni o creștere rapidă a prețurilor. Actualmente, raportoarea susține direcția generală a acordului, dar consideră mecanismul de control al prețurilor prea puțin reactiv și cere ca declanșarea eliberării de certificate din rezervă să aibă loc în 30 de zile, nu în două luni. Raportul apreciază insuficiența ajustărilor rezervei ca unică metodă de atenuare a problemei și cere măsuri naționale complementare de decarbonizare (precum eficiență energetică, încălzire pe bază de energie regenerabilă, decarbonizarea transporturilor) pentru a limita presiunea asupra prețurilor. Plenul va discuta și o serie de opțiuni pentru atenuarea impactului social, precum excluderea temporară a locuințelor din sistem, extinderea plafonului de 45 EUR sau compensarea integrală a gospodăriilor vulnerabile, alături de propunerea unui plafon de urgență mai strict pentru situații excepționale. În final, se cere Comisiei o evaluare ulterioară a impactului social și de mediu al sistemului, precum și un raport periodic către Parlament privind eficiența mecanismului de control al prețurilor.

• Strategia UE pentru tineret 2019-2027

Raportul examinează punerea în aplicare a Strategiei UE pentru tineret 2019-2027 și constată că aceasta a oferit un cadru util pentru cooperarea în domeniul politicilor de tineret, dar cu rezultate inegale între statele membre, agravate de crize succesive, precum pandemia, războiul din Ucraina și creșterea costurilor de viață. Deși integrarea aspectelor legate de tineret a avansat prin instrumente precum coordonatorul UE pentru tineret și „verificarea din perspectiva impactului asupra tinerilor”, raportoarea consideră că punerea lor în practică rămâne fragmentată și cere aplicarea sistematică a acestora, alături de corespondenți pentru tineret în fiecare direcție generală a Comisiei. Pentru perioada post-2027, raportoarea propune revizuirea celor 11 obiective europene pentru tineret (rămase neschimbate din 2018 și insuficient adaptate la realități noi precum inteligența artificială, radicalizarea sau locuințele la prețuri inaccesibile), un ciclu strategic mai scurt (5 ani), un sistem de monitorizare cu indicatori clari și o mai bună aliniere cu programele de finanțare ale UE (Erasmus+, FSE+, Garanția pentru tineret). Raportul cere, de asemenea, măsuri concrete pe teme precum locuințele, sănătatea mintală, ocuparea forței de muncă (inclusiv interzicerea stagiilor neremunerate), educația civică și digitală, echitatea între generații și recunoașterea voluntariatului și a educației non-formale. Documentul include și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă, care insistă asupra reformei Garanției pentru tineret și pe FSE+ ca instrument cheie, precum și o scrisoare a Comisiei pentru sănătate publică, axată pe impactul rețelelor sociale, al pandemiei și al altor factori asupra sănătății mintale a tinerilor.

• Impactul platformelor de comunicare socială și al mediului online asupra tinerilor

Raportul depus pe 28 august 2026 are în vedere necesitatea adoptării unui cadru care să asigure siguranța tinerilor, protecția datelor, verificarea vârstei și control parental. Acesta subliniază modul în care dezvoltarea copiilor s-a schimbat odată cu creșterea activităților tinerilor pe rețelele de socializare - apariția problemelor cu stima de sine, expunerea la bullying. Totodată, se pune accent pe necesitatea asigurării coerenței depline între instrumentele existente - RGPD, DSA și Regulamentul privind IA, precum și Directiva serviciilor mass-media audiovizuale -, în special cu viitorul act legislativ privind echitatea digitală, întrucât fragmentarea și aplicarea neuniformă lasă lacune persistente: influencerii și creatorii de conținut profesioniști operează adesea la o scară comparabilă cu cea a radiodifuzorilor, dar rămân în zone gri de reglementare. De asemenea, se constată faptul că schimbările legislației aplicate singular nu pot fi efective dacă educația digitală și mediatică a tinerilor nu există în acest sens.

• Rolul monedei euro la nivel mondial

Raportul pornește de la dorința exprimată de președinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, de a transforma euro dintr-o monedă intermediară într-o monedă internațională influentă, criticând rolul actual „pasiv” al euro, care absoarbe șocuri economice fără ca UE să valorifice beneficiile financiare și geopolitice corespunzătoare. De asemenea, Lagarde constată și că UE nu dispune, spre deosebire de SUA și China, de o strategie coerentă de internaționalizare a monedei, motiv pentru care cere Comisiei și BCE să elaboreze un plan cuprinzător, cu priorități clare și instrumente sinergetice, prezentat Parlamentului și Consiliului până la sfârșitul anului 2026.

Ca măsuri concrete, raportul susține emiterea, la scară largă, de titluri comune de datorie ale UE. Scopul este crearea unor active sigure, asemănătoare titlurilor de trezorerie americane. Mai mult, raportul mai propune includerea Mecanismului european de stabilitate în cadrul juridic și bugetar al UE (care deocamdată funcționează ca un acord în afara UE, astfel nefiind inclus in bugetul european) pentru a-i întări credibilitatea. Un alt aspect al propunerii este crearea unui sistem european propriu de plăți digitale, care să includă un euro digital funcțional și finalizarea proiectelor Appia și Pontes (proiecte pilot ale BCE pentru plăți digitale transfrontaliere între bănci), ca UE să nu rămână în urma Chinei. Raportul atrage atenția și asupra riscurilor la adresa stabilității financiare generate de creșterea rapidă a criptomonedelor exprimate în dolari, care consolidează dominația globală a dolarului și cresc dependența băncilor din zona euro de finanțarea interbancară în dolari. Un alt motiv pentru care o supraveghere mai ampla este solicitată este și expunerea investitorilor europeni la piețe supraevaluate din SUA.

• ⁠Un plan al UE pentru criza forței de muncă din domeniul sănătății

Raportul pornește de la o criză structurală a forței de muncă din sănătate în UE, cu un deficit estimat la peste patru milioane de profesioniști până în 2030, cauzat de îmbătrânirea populației, creșterea numărului persoanelor diagnosticate cu boli cronice și epuizarea profesională accentuată de pandemie. Ca răspuns, raportul propune măsuri organizate pe șase piloni: îmbunătățirea condițiilor de muncă, combaterea inegalitatilor regionale, echitabilitatea mobilității profesionale, avansarea digitalizarii, optimizarea utilizarii instrumentelor pre-existente ale UE și promovarea modelelor etice și sustenabile. Pentru medici și restul personalului medical, se cere îmbunătățirea condițiilor de muncă și a remunerării, protecție eficientă împotriva violenței și hărțuirii la locul de muncă, mecanisme solide de sprijin pentru sănătatea mintală și programe de lucru compatibile cu viața de familie. Un alt aspect este atenție specială la inegalitățile de gen, având în vedere că femeile formează majoritatea personalului medico-sanitar, dar rămân dezavantajate structural din punctul de vedere al salarizării și avansării în carieră.

 Pentru a reduce inegalitățile teritoriale și „deșerturile medicale”, raportul propune ca medicii care aleg să lucreze în regiuni insuficient deservite să primească stimulente precum ajutoare pentru locuințe, burse și șanse mai bune de avansare în carieră. 

De asemenea, raportul include și încurajarea utilizării altor metode precum telemedicina și farmaciile comunitare pentru a combate aceasta problema. În legatura cu formarea profesională și mobilitatea, se cere simplificarea recunoașterii calificărilor între statele membre UE și prevenirea exodului de personal din țările vulnerabile. Aceste masuri sunt proiectate sa atraga un milion de profesioniști în plus în următorii șapte ani, finanțați prin proiecte europene precum FSE+ și fondurile de coeziune. Un alt pilon propus este digitalizarea responsabilă (telesănătate, instrumente asistate de inteligenta artificiala care completează personalul uman) și pe o finanțare strategică prin instrumentele UE existente, precum Programul „UE pentru sănătate” și Mecanismul de redresare și reziliență. În ansamblu, raportul tratează investiția în forța de muncă din sănătate ca pe o condiție esențială pentru sisteme de sănătate sustenabile și coeziune socială europeană.

• Instituirea Programului privind piața unică și domeniul vamal pentru perioada 2028-2034

Regulamentul are ca scop protecția și dezvoltarea spațiului de liberă circulație la nivelul UE, astfel își propune consolidarea a 5 programe din cadrul financiar în unul singur (Programul privind Piața Unică, Programul Vamă, Programul Fiscalis, Programul Anti-Fraudă al UE, Instrumentul de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal). Această evoluție a fost determinată de divergențele semnalate în Rapoartele Letta și Draghi privind competitivitatea precum suprareglementarea națională la transpunere (gold-plating), divergențele administrative între statele membre. Cu un buget de 6,24 miliarde de euro pentru întreaga perioadă, programul finanțează supravegherea pieței și conformitatea produselor, protecția consumatorilor, drepturi de proprietat intelectuală și achiziții publice, cooperare administrativă între autoritățile vamale, achiziția de echipamente de control vamal și de combaterea fraudei. Programul urmează să se aplice de la 1 ianuarie 2028.

• Inegalitățile de gen în domeniul sănătății, în special în ceea ce privește afecțiunile specifice genului

Rapoartele privind egalitatea de gen atestă existența unui deficit în cele centrate pe femei, cercetarea subfinanțată și diagnosticul tardiv în cazul unor afecțiuni precum endometrioza - cu o întârziere medie de diagnostic de peste șapte ani, menopauza sau pubertatea. Peste 72% dintre studiile clinice nu furnizează date defalcate pe sex și gen, iar doar 5% din finanțarea globală de cercetare este dedicată sănătății femeilor; un risc suplimentar apare odată cu utilizarea inteligenței artificiale în diagnostic, întrucât algoritmii antrenați pe date în care femeile sunt subreprezentate perpetuează aceste inegalități. Rolul Uniunii este de a încuraja investițiile în acest sector, prin adoptarea unei strategii pentru sănătatea femeilor cu ținte clare și măsurabile.

• Strategia UE privind bolile cardiovasculare

Analiza asupra bolilor cardiovasculare are ca punct de pornire faptul că acestea reprezintă principala cauză de deces la nivelul Uniunii Europene, aproximativ 1,7 milioane de decese anual și 62 de milioane de persoane afectate, cu un cost estimat de peste 282 de miliarde de euro pe an. În ciuda progresului științific, farmaceutic și tehnologic, aproape 80% dintre aceste boli ar putea fi prevenite, principalii factori de risc rămânând fumatul, consumul nociv de alcool, alimentația și sedentarismul, la care se adaugă factorii de mediu - poluarea aerului, zgomotul și căldura extremă -, responsabili de peste 18% din decesele cardiovasculare; educația și starea economică a fiecărei familii fac cu atât mai dificilă diminuarea ratei de mortalitate. Uniunea Europeană recunoaște rolul prevenției timpurii și al depistării precoce, solicitând, printre altele, includerea noilor produse cu nicotină sub incidența Directivei privind produsele din tutun și extinderea restricțiilor de publicitate în mediul online.

• Instituirea Codului vamal al Uniunii și înființarea Autorității vamale a Uniunii Europene

Având în vedere faptul că unul dintre fundamentele Uniunii Europene este reprezentat de uniunea vamală, Uniunea Europeană a trebuit să își adapteze politicile economice la provocările existente precum dezvoltarea e-commerce, dezvoltarea securității comerțului și la nivel digital. Grupul de experți eminenți privind provocările cu care se confruntă uniunea vamală a UE evidențiază necesitatea atingerii acestui obiectiv prin măsuri precum crearea unui cadru instituțional și reglementar comun, mai ales ținând cont de faptul că uniunea vamală este o competență exclusivă UE. Acest lucru este cu atât mai întărit de constatările aceluiași grup, dar și de cele statuate de CJUE în cauza C-213/19, Comisia/Regatul Unit (Marea Cameră, 8 martie 2022), printre acestea fiind amintit controlul neuniform administrat de autorități, probleme de colectare a TVA-ului, subevaluarea unora dintre produse. Ținând cont de acest context, reforma se concentrează, așadar, pe: instituirea unui nou Cod vamal al Uniunii, care abrogă Regulamentul (UE) nr. 952/2013, crearea Autorității vamale a UE (EUCA) și a platformei centralizate de date vamale, modificarea Directivei TVA și a Regulamentului privind scutirile de taxe vamale, coerența cu alte politici și alte autorități precum Europol și Frontex. Consiliul și-a fost adoptat poziția în primă lectura la 3 septembrie 2026.

• Recentele atacuri hibride, instrumentalizarea migranților în Ceuta și nevoia de reacție coordonată pentru protejarea granițelor externe ale UE

Între 30 și 31 iulie 2026, aproximativ 60.000-80.000 de persoane au trecut din Maroc în exclava spaniolă Ceuta în doar câteva zile, reprezentând cel mai mare val de migrație ilegală din 2021. Majoritatea imigranților au revenit în Maroc în decurs de o săptămână, dar impactul politic a continuat a fi resimțit. Premierul italian Giorgia Meloni a cerut că Spania să fie suspendată din spațiul Schengen, descriind imaginile din Ceuta drept „șocante” și cerând „măsuri extraordinare”. Italia și-a suspendat oficial aranjamentele Schengen cu Spania pe 31 iulie 2026, motivând decizia prin necesitatea de „a proteja securitatea cetățenilor”. Premierul spaniol Pedro Sánchez a catalogat reacția anumitor state europene drept „egoistă, polarizantă și ilegală”, iar Ursula von der Leyen a numit situația din Ceuta „inacceptabilă”, Comisia Europeană totuși respingând cererea Italiei de suspendare a Spaniei din spațiul Schengen și subliniind că prioritatea rămâne securizarea marginilor frontierelor UE. Premierul Pedro Sánchez a acuzat rețele cu legături rusești și israeliene, în coordonare cu extrema dreaptă internațională, de răspândire de dezinformare menită să atace Spania și să dezbine Europa, citând o analiză a Serviciului European de Acțiune Externă (EEAS). Cercetători independenți au identificat canalul de Telegram Rybar, legat de serviciile de informații ruse, drept una dintre sursele campaniei, amplificată apoi de rețeaua Pravda și de conturi de extremă dreaptă, reușind să ajungă la o audiență de peste 500.000 de persoane din primele zile ale crizei. Acest subiect se află acum pe agenda plenului Parlamentului European, urmând ca europarlamentarii să voteze asupra unei rezoluții pe această temă.