Miercuri, 8 octombrie, europarlamentarii au dezbătut în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, alături de reprezentanții Consiliului și ai Comisiei Europene, modalitățile prin care Uniunea Europeană poate promova și proteja propriile reguli digitale, reducând în același timp dependența tehnologică față de actorii din afara UE.

Discuțiile s-au concentrat în jurul construirii unei economii digitale sigure și autonome, precum și asupra aplicării cadrului legislativ european existent în domeniul digital, format din:

• Regulamentul privind serviciile digitale (Digital Services Act - DSA)
• Regulamentul privind piețele digitale (Digital Markets Act - DMA)
• Actul privind inteligența artificială (AI Act)
• Actul privind reziliența cibernetică (Cyber Resilience Act)
• Actul privind datele (Data Act)
• Actul privind cipurile (Chips Act)
• Regulile referitoare la cripto active (Crypto-assets rules)

Context
După încheierea, în vara acestui an, a acordului comercial dintre UE și SUA, presiunea de a apăra cadrul de reglementare digital al Uniunii a crescut semnificativ. În același timp, administrația americană a acuzat blocul european de faptul că marile companii tehnologice din SUA sunt vizate în mod nedrept de regulile stricte ale pieței europene.

În discursul său privind Starea Uniunii, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reafirmat independența decizională a Europei, declarând: „Fie că este vorba despre reglementarea mediului sau despre cea digitală: noi ne stabilim propriile standarde. Adoptăm propriile reguli. Europa va decide întotdeauna pentru ea însăși.”

În acest context, Parlamentul European a găzduit o amplă dezbatere privind suveranitatea digitală a UE, discuțiile vizând, concret, aplicarea legilor europene existente și impactul acestora asupra marilor companii tehnologice globale. Pe scurt, s-a căutat răspuns la întrebarea: cum găsim un echilibru între reglementare, inovare și autonomia tehnologică europeană?

Garanțiile comisiei
Consiliul a reafirmat că Uniunea are dreptul de a-și stabili propriile reguli, subliniind că protecția cetățenilor în mediul digital trebuie să fie la fel de solidă ca în spațiul offline.

In paralel, Henna Virkkunen, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene, a luat cuvântul în numele Comisiei. Ea a reamintit că DSA și DMA au fost adoptate cu majoritate covârșitoare în Parlament și aprobate unanim de statele membre, reprezentând un moment istoric pentru democrația și economia digitală europeană. Sub DSA, Comisia a transmis peste 150 de cereri de informații și a deschis 14 investigații împotriva marilor platforme, unele deja cu constatări preliminare. Printre schimbările pozitive observate, Virkkunen a menționat creșterea transparenței algoritmilor din partea platformelor digitale, dreptul de apel pentru creatori și organizațiile media cărora le este eliminat conținutul, precum și Ghidul pentru protecția minorilor online, o premieră mondială, care stabilește un precedent global în materie de siguranță a copiilor pe internet.

Europarlamentarii au abordat subiectul din perspective economice, juridice și politice distincte. În intervențiile lor s-au evidențiat diferențe clare de abordare, cu o parte dintre ei cerând aplicarea strictă a legislației existente și acuzând Comisia că cedează în fața presiunilor externe și tentativelor de a relativiza suveranitatea europeană. Alții, în schimb, au avertizat că o reglementare excesivă poate limita inovarea și competitivitatea întreprinderilor europene. În același timp, s-au ridicat întrebări privind dependența Uniunii de infrastructuri digitale furnizate de companii americane și necesitatea unei strategii proprii de dezvoltare tehnologică.

Perspectiva romanească

Dezbaterea a inclus contribuții semnificative din partea europarlamentarilor români Victor Negrescu (S&D) și Gheorghe Piperea (ECR), care au oferit perspective complet diferite asupra rolului UE în actualul context digital global.

Victor Negrescu a pus accentul pe necesitatea investițiilor în infrastructură digitală europeană, competențe digitale și securitate cibernetică. El a arătat că UE dispune deja de instrumente legislative adecvate, dar acestea trebuie adaptate și susținute prin politici de finanțare coerente. Europarlamentarul român, vicepreședinte al Parlamentului European, a amintit de importanța Centrului European de Competențe în Securitate Cibernetică din București, care ar putea deveni un pol de cercetare și inovare în domeniu. De asemenea, a pledat pentru dezvoltarea unor centre europene de inteligență artificială și pentru sprijinirea startup-urilor din sectorul digital, considerând că aceste măsuri pot contribui direct la crearea de locuri de muncă și la consolidarea competitivității UE.

Gheorghe Piperea a avertizat asupra riscurilor strategice generate de dependența Uniunii de giganții tehnologici susținuți de marile puteri economice. El a subliniat că vulnerabilitățile cibernetice nu pot fi contracarate printr-o reglementare excesivă sau prin măsuri coercitive, ci printr-o abordare bazată pe principii fundamentale, precum libertatea de opinie, protecția consumatorilor și aplicarea riguroasă a normelor antitrust. Potrivit acestuia, o Europă orientată către valori și nu către birocrație ar putea atinge suveranitatea digitală în mod natural, prin consolidarea competitivității întreprinderilor și printr-un climat favorabil inovației.

Intervențiile celor doi europarlamentari români rezumă astfel cele 2 direcții ale dezbaterii generale: pe de o parte, necesitatea menținerii unui cadru de reglementare solid și echitabil; pe de altă parte, imperativul stimulării investițiilor și al reducerii dependențelor externe.

Alte voci din spectrul politic au adus mai multe nuanțe dezbaterii.

Alex Voss (Germania, PPE) a ridicat problema conformării marilor companii americane la regulile europene, exprimând îndoieli privind disponibilitatea acestora de a respecta legislația Uniunii. El a apreciat că percepția acestor norme ca fiind protecționiste poate genera tensiuni comerciale în relația transatlantică și a pledat pentru consolidarea capitalului de risc și a investițiilor interne, considerând că Europa trebuie să își impună propriile reguli fără compromisuri.

Alex Agius Saliba (Malta, S&D) a subliniat că eficiența legislației depinde de aplicarea sa strictă, cerând Comisiei Europene să impună sancțiuni ferme platformelor care încalcă regulile europene. El a atras atenția că simpla impunere de amenzi nu este suficientă și că este necesară o schimbare structurală a modelelor de afaceri ale marilor companii, chiar și în fața presiunilor externe.

Piotr Müller (Polonia, ECR) a avertizat asupra confuziei dintre suveranitate și izolare, subliniind că libertatea de a inova este esențială pentru competitivitatea europeană. El a corelat dezbaterea cu problema costurilor energetice ridicate și cu nevoia de revizuire a Pactului Verde, afirmând că reglementările actuale pot limita inovația și cooperarea internațională dacă nu sunt dublate de politici energetice sustenabile.

Stéphanie Yon-Courtin (Franța, Renew Europe) a criticat lipsa de leadership a Uniunii în domeniul digital, acuzând Comisia de o pierdere de influență în fața marilor companii americane. Ea a cerut simplificarea procedurilor și aplicarea riguroasă a regulilor, pentru a menține credibilitatea modelului european de reglementare.

Alexandra Geese (Germania, Verzi) a atras atenția asupra impactului rețelelor sociale asupra democrației, denunțând proliferarea conținutului extremist și lipsa de reacție a instituțiilor europene. Ea a cerut Comisiei Europene să intervină prompt în situațiile în care platformele generează riscuri sistemice pentru procesul democratic, evidențiind pericolul utilizării acestora ca instrumente de propagandă.

Virginie Joron (Franța, PfE) a acuzat Comisia Europeană și statele membre de lipsă de coerență, arătând că, în timp ce vorbesc despre independență digitală, statele continuă să utilizeze servicii oferite de furnizori americani, precum Microsoft și Amazon. Ea a pus sub semnul întrebării autenticitatea conceptului de suveranitate digitală europeană, atâta timp cât infrastructura strategică rămâne dependentă de companii non-europene.

Concluzie si consens

În ansamblu, dezbaterea a confirmat existența unui consens privind necesitatea de a apăra dreptul UE de a-și stabili propriile standarde digitale, dar a scos la iveală divergențe în ceea ce privește mijloacele. O parte dintre eurodeputați cer o aplicare mai fermă a regulilor existente, în timp ce alții pledează pentru o abordare flexibilă, orientată către inovare și parteneriate strategice. În centrul acestor discuții, suveranitatea digitală rămâne un test major al capacității Uniunii Europene de a-și menține echilibrul între libertate, securitate și progres tehnologic.