Europuls – Center for European Expertise

Newsletter Europuls 15 Iunie - 23 Iunie

Alegerile europarlamentare tocmai ce s-au încheiat. România a desemnat oficial cei 33 de europarlamentari care o vor reprezenta în Parlamentul European. Acum rămâne important să înțelegem ce se întâmplă zilele acestea la nivel european și cum ne afectează pe noi aceste decizii.

În această ediție a newsletterului marca Europuls vorbim despre rezultatele alegerilor de pe 9 iunie, despre noua componență a Parlamentului European, viitoare alegeri care au loc la nivelul instituțiilor europene și un scurt profil al celor 33 de europarlamentari care ne vor reprezenta în Parlamentul European.

Pe lângă acestea îți prezentăm și oportunitățile de carieră ale săptămânii.

Enjoy!
9 iunie 2024 - ziua schimbărilor la nivel european. Rezultatele alegerilor europarlamentare.
Alegerile europene din 6-9 iunie 2024 marchează un nou început pentru Uniunea Europeană. România a ales cei 33 de eurodeputați care ne vor reprezenta pentru următorii 5 ani în Parlamentul European.

Prezența la vot a crescut de la ultimele alegeri de la 49,02% (2019) la 52,42% (2024), România fiind pe locul 10 dintre cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește prezența la vot. 9.445.771 de români au votat anul acesta la alegerile europene, dintre care 1.829.545 de tineri (18-34 ani). Dar cum arată rezultatele comparativ cu anul 2019 și ce înseamnă acest lucru?

2019
Rezultate oficiale:

  • PNL - 27,00%
  • PSD - 25,00%
  • USR - PLUS - 22,36%
  • Pro România - 6,44%
  • PMP - 5,75%
  • UDMR - 5,26%
  • ALDE - 4,11%
  • Alții - 6,57

  • Prezența la vot: 49.02%
  • Total votanți: 8.954.959
  • Urban: 5.140.737
  • Rural: 3.814.222
  • Femei: 4.588.970
  • Bărbați: 4.368.696
  • 18-24 ani: 742.052
  • 25-34 ani: 1.356.248
  • 35-44 ani: 1.674.265
  • 45-64 ani: 3.355.139
  • 65+ ani: 1.829.962
  • Total Diaspora: 375.219
  • Votanți pe liste suplimentare: 1.183.699
- număr mai mare comparativ cu 2024; efect al protestelor din perioada 2017-2018
  • Votanți cu urnă mobilă: 55.223

2024
Rezultate până la acest moment:
  • PSD-PNL - 48,55%
  • AUR - 14,93%
  • Alianța Dreapta Unită (USR+PMP+FD) - 8,71%
  • UDMR - 6,48%
  • SOS - 5,03%
  • Ștefănuță Nicolae-Bogdănel - 3,08%
  • Alții - 13,22%
  • Prezența la vot: 52,42%
  • Total votanți: 9.445.771
  • Urban: 4.764.280
  • Rural: 4.681.491
  • Femei: 4.855.995
  • Bărbați: 4.589.771
  • 18-24 ani: 722.783
  • 25-34 ani: 1.106.762
  • 35-44 ani: 1.601.335
  • 45-64 ani: 3.579.964
  • 65+ ani: 2.218.905
  • Total Diaspora: 216.002
  • Votanți pe liste suplimentare: 633.547
  • Votanți cu urnă mobilă: 155.384
- număr mai mare comparativ cu 2019; rezultat al comasării alegerilor locale cu cele europene. Cei care solicită urna mobilă au un interes crescut în a vota la alegerilor locale comparativ cu cel de a vota la alegerile europene.
Ce se întâmplă după alegeri și care vor fi primele sarcini ale deputaților noi aleși ?
Prima sesiune plenară a noii legislaturi va avea loc între 16 și 19 iulie la Strasbourg. Acesta este și momentul în care începe noua legislatură a Parlamentului European.

Între timp, chiar în această perioadă, grupurile politice din Parlamentul European își stabilesc noua componență, își aleg președintele și vice-președinții și își stabilesc candidații pentru funcțiile importante la nivel european. Aceasta este perioada în care, deputații aleși care nu fac parte dintr-o familie europeană se afliliează la un grup politic în funcție de ideologia lor.

Afilierile permit eurodeputaților să colaboreze cu colegi din alte țări pentru a forma alianțe și a promova politici comune benefice. Există însă și posibilitatea de a rămâne neafiliat vreunui grup.

Totodată, la prima sesiune plenară în care toți europarlamentarii se întâlnesc, noul Parlament alege un președinte. Într-o sesiune ulterioară, Parlamentul va alege și noul Președinte al Comisiei Europene, iar ulterior va examina și aproba Colegiul Comisarilor.


Spectrul politic s-a schimbat față de 2019. România trimite în Parlamentul European atât membrii din actuala legislatură care au obținut încă un mandat, dar și noi eurodeputați care își vor prelua funcțiile din iulie 2024. O diferență semnificativă față de anul 2019 este ascensiunea partidelor de extremă dreaptă. După acest scrutin electoral, partidul AUR (Alianța pentru Unirea Românilor) va avea 6 reprezentanți în Parlamentul European, iar partidul SOS România, 2 reprezentanți. Ascensiunea partidelor extremiste nu este un fenomen izolat în România, ci face parte dintr-o tendință mai largă observată și în alte țări europene, precum Franța, Germania, Italia și Polonia.

11 eurodeputați afiliați grupului EPP
Alianța PSD-PNL - 8
Partidul UDMR - 2
Alianța Dreapta Unită (prin partidul PMP) - 1

11 eurodeputați afiliați grupului S&D
alianța PSD-PNL

2 eurodeputați afiliați grupului Renew Europe
Alianța Dreapta Unită (prin partidul USR)

1 eurodeputat afiliat grupului Greens/EFA - Nicu Ștefănuță (independent)

1 eurodeputat afiliat grupului ECR
partidul AUR

7 noi deputați, momentan neafiliați
5 - partidul AUR (posibil ECR)
2 - partidul SOS (posibil ID)

Mai multe informații găsiți pe următoarele site-uri:
https://elections.europa.eu/ro/after-the-elections/
https://prezenta.roaep.ro/europarlamentare09062024/
https://prezenta.bec.ro/europarlamentare26052019
https://results.elections.europa.eu/ro/instrumente/instrument-de-comparare/
Noua componență a Parlamentului European
Momentan nu există o formulă completă a Parlamentului European 2024-2029, deoarece nu sunt concretizate toate alegerile care au avut loc în 6-9 iunie. Totuși, vor fi 720 de MEPs (nu doar 705). Mai jos este reprezentată o componență provizorie a Parlamentului European potrivit rezultatelor de până acum (https://results.elections.europa.eu/)
După marea majoritate a rezultatelor pe țări, în ceea ce privește alegerile europarlamentare desfășurate în perioada 6-9 Iunie 2024, se observă o creștere a partidelor extremiste ce vor ocupa locuri în Parlamentul European.

Europuls vine cu o evidență a partidelor naționale extremiste în funcție de țară, grupul afiliat și numărul de locuri ocupate în Parlamentul European. Accesați următorul link.
Riscurile posibile din cauza numărului mare de extremiști în PE:

1. Prezența unui număr crescut de extremiști în Parlamentul European poate amplifica retorica naționalistă și xenofobă, influențând negativ opinia publică și normalizând discursurile de ură. Aceasta poate duce la o creștere a tensiunilor sociale și discriminarea grupurilor minoritare.

2. Erodarea valorilor democratice și a statului de drept devine o preocupare majoră, deoarece partidele extremiste contestă frecvent instituțiile democratice și principiile fundamentale ale statului de drept. În cadrul PE, acest lucru poate duce la încercări de a submina mecanismele de control și echilibru. Blocarea sau întârzierea adoptării politicilor comune ale UE devine mai probabilă, deoarece extremiștii pot folosi pozițiile lor pentru a obstrucționa legislația care nu corespunde agendelor lor. Acest lucru poate paraliza funcționarea eficientă a PE și a întregii Uniuni Europene.

3. Creșterea tensiunilor și diviziunilor între statele membre poate fi accentuată, deoarece extremiștii promovează adesea politici izolaționiste și anti-integrare. Acest lucru poate duce la conflicte și neînțelegeri între statele membre, afectând coeziunea și unitatea UE. Există riscul de slăbire a coeziunii și unității Uniunii Europene, deoarece extremiștii pun adesea sub semnul întrebării valoarea integrării europene.

Aceasta poate duce la scăderea solidarității între statele membre și la dificultăți în abordarea provocărilor comune. Încercările de reducere a drepturilor și libertăților cetățenilor pot crește, deoarece partidele extremiste deseori promovează politici care restricționează libertățile civile și drepturile fundamentale. În PE, aceștia pot încerca să introducă legislație care să limiteze aceste drepturi.


4. Promovarea dezinformării și a discursurilor de ură poate deveni mai răspândită, având în vedere că extremiștii folosesc adesea astfel de tactici pentru a-și atinge scopurile politice. Aceasta poate submina încrederea cetățenilor în instituțiile europene și în procesul democratic. Obstrucționarea eforturilor de integrare europeană și cooperare transnațională devine mai probabilă, deoarece extremiștii preferă adesea soluții naționale în detrimentul celor europene.

Aceasta poate afecta negativ capacitatea UE de a răspunde eficient provocărilor globale, cum ar fi schimbările climatice și migrația. În procesul decizional din PE, prezența extremiștilor poate complica alegerea noilor președinți și lideri ai instituțiilor europene, deoarece aceștia pot influența alianțele și negocierile politice. De exemplu, în alegerea președintelui Parlamentului European, extremiștii pot încerca să susțină candidați care împărtășesc viziuni similare sau să blocheze candidați care promovează integrarea europeană. Acest lucru poate duce la un proces mai fragmentat și mai dificil de consens
Ce se întâmplă în UE? Alegeri de Președinți în Parlament, Comisie și Consiliu European
27-28 iunie - Consiliul European desemnează un candidat pentru funcția de președinte al Comisiei Europene

16-19 iulie - Se formează noul Parlament European și MEPs pot vota pentru un nou președinte (care trebuie să fie ales cu o majoritate absolută) și posibil și Președintele Comisiei Europene (dacă nu are atunci loc votul, va avea în perioada16-19 septembrie)
Lista europarlamentarilor în urma alegerilor din 9 iunie 2024
Europarlamentari din partea Partidului Social Democrat (PSD):
Mihai Tudose
Mihai Tudose, politician român, a fost prim-ministru al României pentru o perioadă de câteva luni, din 2017 până în 2018, fiind membru al Partidului Social Democrat (PSD). De asemenea, el a fost Ministrul Economiei și Deputat în Parlamentul României până în anul 2019. Se află la al doilea mandat de europarlamentar, făcând parte din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European. În primul său mandat de europarlamentar, prezența lui Mihai Tudose a fost văzută mai mult prin intervenții scrise decât fizice, iar potrivit mai multor publicații de știri acesta este acuzat de hărțuire și de plagiat privind lucrarea sa de doctorat.

Gabriela Firea
Gabriela Firea este membră a Partidului Social Democrat (PSD), urmând să facă parte din grupul politic al Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D) în Parlamentul European. Aceasta urmează să demisioneze din funcția pe care o ocupă în Senatul României pentru a onora primul său mandat de europarlamentar. În trecut, a ocupat funcții importante, inclusiv cea de primar general al Bucureștiului între 2016 și 2020.

Claudiu Manda
Claudiu Manda a fost atât senator, cât și deputat, în Parlamentul României, acesta fiind membru al Partidului Social Democrat (PSD). Începând din 2019, el a fost ales europarlamentar, aflându-se la al doilea mandat. În cadrul Parlamentului European, Claudiu Manda face parte din grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D). În primul său mandat de europarlamentar, Claudiu Manda s-a clasat pe locul 2 în topul celor mai puțini prezenți europarlamentari în sesiunile și voturile de plen (43.6%).

Victor Negrescu
Victor Negrescu, politician român și membru al Partidului Social Democrat (PSD), este cadru universitar, fost Ministru delegat pentru Afaceri Europene (iunie 2017 – noiembrie 2018) și membru al Parlamentului European (2014 – 2017, 2020 – prezent). La 1 februarie 2020, Victor Negrescu a preluat mandatul de europarlamentar după ce România a obținut un nou mandat în Parlamentul European, în urma Brexitului. Acesta face parte din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților în cadrul Parlamentului European. Este considerat unul dintre cei mai activi europarlamentari români, a fost Raportor pentru Bugetul Uniunii pe anul 2025. De asemenea, a fost Vicepreședinte al Comisiei pentru Cultură și Educație (CULT), precum și chestor al Parlamentului European.

Vasile Dîncu
Vasile Dîncu, membru al Partidului Social Democrat (PSD), este cunoscut pentru mandatul de senator în Parlamentul României din perioada 2004-2008 și pentru funcția de Ministru al Apărării Naționale din perioada 2021-2022. Acesta a fost membru al Grupului Socialist din Parlamentul European, urmând să înceapă un nou mandat în urma alegerilor din data de 9 iunie.

Maria Grapini
Maria Grapini face parte din Partidului Social Democrat (PSD), este o femeie de afaceri și politiciană română, fiind de profesie inginer. A deținut funcția de ministru delegat pentru întreprinderi mici și mijlocii, mediul de afaceri și turism între 2012 și 2014. Din anul 2014, aceasta deține funcția de europarlamentar, fiind la al treilea mandat. Maria Grapini face parte din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European.

Gheorghe Cârciu
Gheorghe Cârciu, membru al Partidului Social Democrat (PSD), ocupă funcția de secretar de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Acesta se află la primul mandat în cadrul Parlamentului European, funcție pe care a obținut-o în urma alegerilor din data de 9 iunie 2024.

Dragoș Benea
Dragoș Benea, membru al Partidului Social Democrat (PSD), a fost ales în anul 2016 ca senator în parlamentul României, exercitând această funcție până în anul 2019, când a fost ales ca europarlamentar. Acesta face parte din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților, urmând să își înceapă cel de-al doilea mandat. În cadrul primului mandat, a fost membru al Comisiei pentru dezvoltare regională și al Comisiei pentru Petiții, precum și membru al delegațiilor la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova și UE-Ucraina.

Dan Nica
Dan Nica, de profesie inginer, este membru al Partidul Social Democrat (PSD), fiind fost Ministru al Comunicațiilor și Societății Internaționale în perioada 2012-2014. Acesta ocupă funcția de europarlamentar din anul 2014, aflându-se la al treilea mandat. De asemenea, acesta face parte din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European. În cadrul primului său mandat, a fost de două ori Raportor, a propus 14 rezoluții și a contribuit în multe dezbateri de plen.

Ștefan Mușoiu
Ștefan Mușoiu, membru al Partidul Social Democrat (PSD), ocupă funcția de deputat în Parlamentul României din anul 2016. Acesta se află la primul mandat de europarlamentar.

Roxana Mînzatu
Roxana Mînzatu, membră a Partidul Social Democrat (PSD), a ocupat funcția de deputat în Parlamentul României în perioada 2016-2020, de asemenea, fiind Ministru al Fondurilor Europene în anul 2019. Aceasta se află la primul mandat de europarlamentar în urma alegerilor din 9 iunie 2024.

Europarlamentari din partea Partidului Național Liberal (PNL):

Rareș Bogdan
Rareș Bogdan este un jurnalist și politician român, membru al Partidului Național Liberal (PNL). El a fost ales europarlamentar pentru prima dată în alegerile din 2019, astfel că, în urma alegerilor din iunie 2024, se află la al doilea mandat. În Parlamentul European, Rareș Bogdan face parte din grupul Partidului Popular European (PPE). Potrivit statisticilor realizate de Politico, Rareș Bogdan se află pe locul 5 în topul europarlamentarilor cu rată de absenteism ridicată (32.8%).

Adina Vălean
Adina Vălean, membră a Partidului Național Liberal (PNL), a fost deputat în Parlamentul României din anul 2004 până în anul 2007, când a demisionat pentru a onora postul de europarlamentar. În Parlamentul European, Adina Vălean face parte din grupul Partidului Popular European (PPE). De-a lungul carierei sale, ea a ocupat diferite funcții, precum: Președinta Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (2019-prezent) și președinta Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară (2017-2019). În noiembrie 2019, Adina Vălean a fost numită Comisar European pentru Transporturi, poziție pe care a ocupat-o în timpul Comisiei von der Leyen.

Daniel Buda
Daniel Buda, fost deputat în Parlamentul României, este membru al Partidului Național Liberal (PNL) din anul 2015. El a fost ales pentru prima dată în Parlamentul European în 2014, reales în 2019, urmând ca după alegerile din iunie 2024 să își înceapă al treilea mandat. În cadrul Parlamentului European, Daniel Buda face parte din Grupul Partidului Popular European (PPE). Printre cele mai active contribuții ale sale se găsesc în cadrul Comisiei pentru Agricultură unde principalele probleme evidențiate de acesta sunt cele legate de fermieri.

Siegfried Mureșan
Siegfried Mureșan este un economist și om politic român, membru al Partidului Național Liberal (PNL). Acesta a fost ales la data de 9 iunie 2024 pentru a onora al doilea mandat de europarlamentar, urmându-l pe cel din 2019 și făcând parte din Grupul Partidului Popular European (PPE). În mandatul anterior de europarlamentar a contribuit ca negociator-șef al bugetului UE pentru 2024, a negociat înființarea Mecanismului de Redresare și Reziliență din care România primește 28.5 miliarde de euro prin PNRR.

Mircea Hava
Mircea Hava este fost primar al municipiului Alba Iulia, inginer și membru al Partidului Național Liberal (PNL). Acesta a fost ales la data de 9 iunie 2024 pentru a onora al doilea mandat de europarlamentar, urmându-l pe cel din 2019, făcând parte din Grupul Partidului Popular European (PPE). În primul său mandat, Mircea Hava nu a fost foarte vocal, contribuțiile sale în plen fiind puține.

Gheorghe Falcă
Gheorghe Falcă este fost primar al municipiului Arad între anii 2004-2019, inginer și membru Partidului Național Liberal (PNL). Acesta a fost ales la data de 9 iunie 2024 pentru a onora al doilea mandat de europarlamentar, urmându-l pe cel din 2019, făcând parte din Grupul Partidului Popular European (PPE).

Virgil Popescu
Virgil Popescu, membru al Partidului Național Liberal (PNL), este un fost deputat român, ales în legislaturile 2016-2020 și 2020-2024, a ocupat funcția de ministru al Energiei între 4 noiembrie 2019 până pe 15 iunie 2023. În urma rezultatelorde la alegerile din 9 iunie, acesta se află la primul mandat de europarlamentar.

Dan Motreanu
Dan Motreanu este membru al Partidului Național Liberal (PNL). În perioada decembrie 2006– aprilie 2007, el a îndeplinit funcția de Ministru al Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. Acesta a fost ales la data de 9 iunie 2024 pentru a onora al doilea mandat de europarlamentar, urmându-l pe cel din 2019, făcând parte din Grupul Partidului Popular European (PPE). A luat parte la diverse dezbateri din plen precum aderarea României la Schengen, criza apei din Europa. 

Europarlamentari din partea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR):

Cristian-Vasile Terheș
Cristian-Vasile Terheș este un politician român, fiind parte din Partidului Național Conservator Român (PNCR). Acesta a fost ales în anul 2019 europarlamentar de pe listele Partidului Social Democrat (PSD), urmând să își înceapă cel de-al doilea mandat în urma alegerilor recente. Acesta face parte din Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni al Parlamentului European. A fost un susținător al referendumului din 2018 privind familia tradițională și este cunoscut pentru promovarea mișcărilor antivacciniste din timpul pandemiei de COVID-19, dar și alte idei extremiste.

Claudiu-Richard Târziu
Claudiu-Richard Târziu este un jurnalist, scriitor român și senator ales în legislatura 2020-2024, fiind fost co-președinte al partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Acesta se află la primul mandat de europarlamentar. Claudiu Târziu este cunoscut în Parlamentul României pentru diverse idei extremiste precum susținerea mișcării anti-avort, antivaccin sau condamnarea căsătoriilor între persoane de același sex.

Gheorghe Piperea
Gheorghe Piperea, membru al partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), este un avocat și profesor de drept. Acesta urmează să onoreze primul său mandat de europarlamentar.

Maria-Georgiana Teodorescu
Maria-Georgiana Teodorescu, membră a partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), este de profesie avocat, fiind membră a Baroului București din anul 2009. Aceasta urmează să onoreze primul său mandat de europarlamentar. Este cunoscut pentru mișcările antivacciniste din perioada pandemiei.

Adrian-George Axinia
Adrian-George Axinia, membru al partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), este deputat în Parlamentul României în legislatura 2020-2024. Acesta urmează să onoreze primul său mandat în cadrul Parlamentului European.

Șerban-Dimitrie Sturdza
Șerban-Dimitrie Sturdza, membru al partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), urmează să facă parte pentru prima dată din Parlamentul European. Acesta va face parte din Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR).

Europarlamentari din partea Uniunii Salvați România (USR):

Dan Barna
Dan Barna este cunoscut în special pentru poziția de vicepremier din perioada decembrie 2020 până în septembrie 2021, fiind fost președinte al Uniunii Salvați România (2017-2021) și membru al Camerei Deputaților din 2016 până în prezent. Acesta se află la primul mandat de europarlamentar, urmând să facă parte din grupul politic Renew Europe.

Vlad Voiculescu
Vlad Voiculescu este un politician român cunoscut, în special, pentru implicarea sa în domeniul sănătății publice și al reformelor în sistemul medical din România. Acesta a ocupat funcția de Ministru al Sănătății în Guvernul României în două rânduri, anume 2016-2017 și 2020-2021. Vlad Voiculescu deține pentru prima dată funcția de deputat în Parlamentul European, urmând să facă parte din grupul politic Renew Europe. Vlad Voiculescu este cunoscut pentru fondarea Rețelei Citostaticelor ce sprijinea aprovizionarea cu medicamente pentru tratamentul cancerului și fondarea MagiCAMP, o asociație ce sprijină copiii bolnavi de cancer. Totuși în prezent, este urmărit penal de DNA pentru cumpărarea unor loturi suplimentare de vaccinuri.

Europarlamentari din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR):

Iuliu Winkler
Iuliu Winkler este un politician român de etnie maghiară, care a îndeplinit, în perioada 29 decembrie 2004–5 aprilie 2007, funcția de ministru delegat pentru comerț în cadrul Guvernului Tăriceanu. Acesta este ales pentru cel de-al cincilea mandat de europarlamentar, făcând parte din Grupul Partidului Popular European (PPE).

Lorant Vincze
Lóránt Vincze este un politician român care ocupă în prezent funcția de membru al Parlamentului European pentru Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR). Acesta a fost ales pentru cel de-al doilea mandat de europarlamentar, făcând parte din Grupul Partidului Popular European (PPE).

Europarlamentari din partea S.O.S. România:

Diana Iovanovici-Șoșoacă
Diana Iovanovici-Șoșoacă este o politiciană și o avocată română, senatoare în legislatura 2020-2024 și membră a Parlamentului European în perioada 2024-2029, aceasta fiind afiliată partidului S.O.S. România. Poate una dintre cele mai periculoase personalități din mediul politic modern al României, Diana Șoșoacă este cunoscută pentru scandalurile purtate în Parlamentul României și pentru ideile radicale precum ieșirea României din UE (ROExit), mișcări antivacciniste, orientări politice pro-rusești.

Luis-Valentin Lazarus
Luis Lazarus este un fost om de televiziune, fiind cunoscut pentru opiniile sale eurosceptice și antivacciniste. Aceasta este afiliat partidului S.O.S. România.
Cei doi vor să facă parte din Grupul Identitate și Democrație.

Europarlamentari din partea Partidului Mișcarea Populară (PMP):

Eugen Tomac

Eugen Tomac este face parte din Mișcarea Populară (PMP), fiind cunoscut pentru cele două mandate de deputat pe care le-a deținut în Parlamentul României. În ceea ce privește mandatul său de europarlamentar, Eugen Tomac a fost ales pentru prima dată în 2019, actualmente fiind parte din Grupul Partidului Popular European (PPE).

Independenți:

Nicolae-Bogdănel Ștefănuță

Nicolae-Bogdănel Ștefănuță și-a debutat cariera de politician în anul 2007 ca membru al Partidului Democrat Liberal (PDL) și asistent al Monicăi Iacob Ridzi. În 2019, Nicu Ștefănuță a fost ales europarlamentar din partea USR PLUS. După patru ani de mandat, timp în care a făcut parte din grupul Renew Europe, a demisionat din partidul în care a fost ales, devenind eurodeputat independent și membru și vicepreședinte al Grupului Verzilor/Alianței Libere Europene în Parlamentul European, în martie 2023. În urma alegerilor europarlamentare din 2024, a fost reales ca independent, tot în Grupul Verzilor. A fost Raportor al bugetului UE pentru 2023, a negociat ajutor financiar de peste 200 milioane euro pentru Ucraina și republica Moldova, a majorat bugetul programului Erasmus+, a negociat Mecanismul de Ajustare a Carbonului la Frontieră și Regulamentul cu privire la reducerea defrișărilor global și combaterea degradării pădurilor. Este un susținător al drepturilor LGBTQIA+, introducerea educației sexuale în școli, acces gratuit la terapie psihologică.
Opportunities of the week: 15 Iunie - 23 Iunie
Oportunitate de internship oferită de Scotland Europa
Scotland House Brussels caută un stagiar în domeniul politicilor și evenimentelor care au loc în Uniunea Europeană, pentru o perioadă de 11 luni, începând cu septembrie 2024, până la sfârșitul lunii iulie 2025. Programul de internship oferă unui proaspăt absolvent oportunitatea de a dobândi experiență profesională la Bruxelles, participând la diverse evenimente și activități politice sau administrative.
- deadline: 24 iunie 2024.
Pentru mai multe informații, vă invităm să accesați următorul website: https://scotlandeuropa.com/news-resources/join-our-team-eu-policy-and-events-internship. 
Redeschiderea concursului pentru corpul administrativ în domeniul gestionării crizelor, migrației și securității interne
Testele de selecție pentru corpul administrativ în domeniul gestionării crizelor, migrației și securității interne sunt acum disponibile în toate cele 24 de limbi oficiale ale UE.
- candidat ideal: experiență în domeniu sau dorința de a începe o carieră internațională într-o echipă multiculturală și diversă, cetățean al UE și cunoștințe temeinice într-o limbă oficială a UE și cunoștințe satisfăcătoare într-o altă limbă oficială.
- Instituțiile și agențiile UE oferă oportunități de dezvoltare personală și profesională într-o comunitate de expertiză, lucrând împreună pentru a aduce beneficii vieții a aproximativ 450 de milioane de cetățeni.
- deadline: 9 iulie 2024.
Pentru mai multe detalii, vă invităm să accesați următorul website: https://eu-careers.europa.eu/en/competition-administrators. 
Programul de stagii din cadrul Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER)
Programul de stagii ACER este conceput pentru a atrage absolvenți universitari motivați, oferindu-le o oportunitate de dezvoltare profesională într-un mediu multinațional și stimulant din punct de vedere intelectual. Acest program își propune să formeze un grup de persoane talentate, ce vor aprofunda procedurile specifice agenției și ale Uniunii Europene, permițând stagiarilor să dobândească experiență tehnică și operațională, aplicând cunoștințele acumulate în timpul studiilor sau carierei lor.
- candidat ideal: absolvenți din statele membre ale UE, Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Ucraina, care au finalizat cel puțin trei ani de studii universitare și cunosc bine cel puțin două limbi ale UE, una dintre acestea fiind engleza.
- perioada stagiilor: încep la 1 martie sau septembrie ale fiecărui an, durează între 3 și 6 luni cu posibilitatea de a fi prelungite o singură dată, până la un an.

Pentru mai multe detalii, vă invităm să accesați următorul website: https://www.acer.europa.eu. 
Oportunitate de internship oferită de Institutul Diplomatic Român
- perioada internship: 8 iulie- 24 decembrie 2024.
- Programul este destinat absolvenților de studii superioare
- două posturi: unul în domeniul formării și perfecționării profesionale și unul în domeniul furnizării de expertiză Ministerului Afacerilor Externe.
- Activitatea se desfășoară cu prezență fizică la sediul IDR, iar programul include până la 720 de ore pe parcursul celor 6 luni.
- Responsabilități: documentare geopolitică, organizarea programelor de formare, participarea la evenimente și activități de comunicare publică ale IDR.
- deadline: 25 iunie 2024.
Pentru mai multe detalii, vă invităm să accesați următorul website: https://www.idr.ro/internship/
Turul de Studiu Elie Wiesel 2024, Ediția a VII-a
Ambasada Statelor Unite în România, Institutul Polonez din București, Ambasada Republicii Federale Germania în România și Ambasada Statului Israel în România, alături de American Councils for International Education și cu sprijinul Ambasadei Austriei la București și al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului Elie Wiesel, invită studenții, masteranzii și doctoranzii români, cu vârsta cuprinsă între 20 și 27 de ani, să aplice pentru programul Elie Wiesel Study Tour.
- perioada: 25 august și 4 septembrie 2024.
- program: vizite în România, Ungaria și Polonia, oferind participanților ocazia de a aprofunda cunoștințele despre drepturile omului și istoria Holocaustului.
- deadline: 5 iulie 2024.
Pentru mai multe detalii, vă invităm să accesați următorul website: https://www.romania.americancouncils.org.
Acest newsletter a fost creat de: Alina Alexandru, Alex Jula, Ariana Ghiță, Andreea-Mirela Năvîrgeac.
Update cookies preferences