Mizele alegerilor parlamentare din Republica Moldova

Sursă foto: https://cec.md/

Astăzi, 24 februarie, au loc alegerile parlamentare din Republica Moldova, la care sunt așteptați să voteze peste 3,2 milioane de oameni. Aceste alegeri se desfășoară, în premieră, pe baza unui sistem electoral mixt (adoptat în 2017), o combinație dintre sistemul electoral majoritar și cel uninominal. În cadrul acestui scrutin, cetățenii vor alege în total 101 deputați: 51 de parlamentari vor fi aleși în mod direct (câte un deputat de la fiecare circumscripție, inclusiv 2 pentru alegătorii din Transnistria și 3 pentru alegătorii din afara țării), în timp ce ceilalți 50 vor fi aleși prin intermediul listelor de partid.

O altă surpriză, pe lângă modificarea sistemului electoral de vot este și introducerea de către partidul de guvernământ a unui referendum consultativ în ziua alegerilor care are următoarele întrebări:

1. Sunteți pentru reducerea numărului deputaților din Parlament de la 101 la 61?
2. Sunteți pentru ca poporul să poată revoca (demite) deputații din funcție dacă nu își îndeplinesc corespunzător obligațiile?

Acest sistem este limpede că favorizează partidele mari, în detrimentul partidelor mici sau a candidaților independenți, având și un efect de restrângere a numărului formațiunilor care ajung în Parlament. Mai mulți experți afirmă că acest sistem este funcțional doar în democrațiile solide precum Germania și Italia, fiind unul nepotrivit pentru Republica Moldova. Cu toate că avizul Comisiei de la Veneția critică schimbarea regimului electoral, acesta a fost votat de către partidul de guvernământ (Partidul Democrat) și opoziția parlamentară (Partidul Socialiștilor), iar din această cauză, adăugându-se și invalidarea alegerilor locale din Chișinău, Uniunea Europeană a blocat asistența macro-financiară pentru Republica Moldova.

Un alt factor de luat în considerare este că există până la un milion de alegători – aproape o treime din electorat – care lucrează și locuiesc în străinătate, în principal în UE și în Rusia. Conform noului sistem electoral mixt, se acordă 3 circumscripții și pentru diaspora. Una pentru alegătorii din țările Uniunii Europene și zonei Schengen, una pentru alegătorii din Statele Unite ale Americii și Canada, și încă una pentru alegătorii stabiliți în Țările din Comunitatea Statelor Independente și Asia (inclusiv Rusia). Totuși, societatea civilă atrage atenția asupra insuficienței secțiilor de votare, urmând ca cetățenii Republicii Moldova stabiliți în străinătate să stea la cozi imense pentru a-și exercita dreptul de vot. Totodată, observăm o disproporționalitate referitoare la numărul mandatelor oferite pentru diaspora – doar 3 la număr (exemplul alegerilor prezidențiale din 2016, unde au votat un număr de peste 100.000 de cetățeni), în timp ce Transnistriei, cu un potențial de vot mult mai mic, îi revin 2 mandate, lucru inadmisibil ce lezează reprezentativitatea în Parlament.

Conform sondajului Institutului Republican Internațional, partidele cu șanse mari să ajungă în următorul legislativ al Republicii Moldova sunt:

1. opoziția parlamentară – Partidul Socialiștilor (reprezentat de Zinaida Greceanâi cu sprijinul actualului președinte Igor Dodon). Acest partid pledează pentru dezrădăcinarea oligarhiei, pentru neutralitatea, independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova, limba rusă – a doua limbă de stat, integrarea în Uniunea Vamală, o republică cu regim prezidențial, dar și pentru anularea Acordului de Asociere cu UE, acesta fiind un partid pro-rus.
2. opoziția extraparlamentară – Blocul Electoral ACUM (format din partidele PAS și PPDA- reprezentanții fiind Maia Sandu și Andrei Năstase). Principalele angajamente sunt: eliminarea din sistemul judiciar a procurorilor și judecătorilor corupți, lichidarea structurilor mari,  recuperarea miliardelor furate, creșterea salariului mediu și îndeplinirea până în 2023 a tuturor condițiilor pentru solicitarea calității de membru al Uniunii Europene.
3. partidul de guvernământ – Partidul Democrat (reprezentat de Vladimir Plahotniuc). Se angajează să majoreze salariile, să ofere o infrastructură modernă și o dezvoltare regională, să modernizeze 10 000 kilometri de drum, să ofere alocație lunară pentru copii, majorarea indemnizației unice la naștere, modernizarea sistemului judecătoresc, dar și o agricultură tehnologizată.
   

Un sondaj al Barometrului de Opinie Publică arată aceleași rezultate, însă la rezultatele de pe circumscripții adaugă și Partidul Șor în următorul Parlament, partidul la conducerea căruia se află actualul primar al orașului Orhei, Ilan Șor, menționat în raportul Kroll referitor la furtul miliardului de dolari din sistemul bancar moldovenesc, fiind condamnat penal în primă instanță pentru această fraudă bancară.

Astfel, mizele acestui scrutin sunt uriașe, rezultatul alegerilor poate însemna: progres în parcursul pro-european al Republicii Moldova, rămânerea în zona gri a dezvoltării sau federalizarea acestui stat de către Rusia.

Întreg procesul electoral va fi monitorizat de un număr record de observatori internaționali și reprezentanți ai ambasadelor acreditate în Republica Moldova, pentru a nu exista riscul fraudării acestor alegeri parlamentare.

Amintim că ultimele alegeri parlamentare din Moldova au avut loc pe data de 30 noiembrie 2014, în urma cărora au ajuns în parlament următoarele partide: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (25 de mandate), Partidul Liberal Democrat din Moldova (23 de mandate), Partidul Comuniștilor (21 de mandate), Partidul Democrat (19 mandate) și Partidul Liberal (13 mandate). Cu toate acestea, actuala majoritate parlamentară este formată din reprezentanți ai Partidului Democrat și ai Partidului Popular European din Moldova, dar și transfugi din alte partide. Acesta nu este altceva decât rezultatul unui traseism politic masiv din celelalte partide politice, majoritatea parlamentară fiind formată contrar rezultatelor alegerilor din 2014.

Prezența la vot din 2014 a fost de 58,89 %, una destul de mare comparativ cu alegerile parlamentare din România din 2016, unde a fost prezentă 39,5 % din populație. De aceea, în aceste alegeri este foarte importantă prezența la vot, având o pondere mult mai mare alegerile pe circumscripțiile naționale, decât pe listele de partid, fiind un motiv în plus în favoarea legitimității acestor alegeri.