Între ciocanul de la Luxemburg și nicovala de la Karlsruhe

Dacă am întreba orice specialist în dreptul Uniunii Europene în ce rezidă specificitatea acestuia cu siguranță am auzi același răspuns: principiul întâietății. 

Deși niciun articol din tratatele Uniunii Europene nu face referire expresă la acest principiu, acesta a fost pentru prima oară enunțat de Curtea de Justiție a Comunității Europene (CJUE) în decizia Costa vs. ENEL din anul 1964. Pe scurt, principiul întâietății presupune că în cazul unui conflict între o normă europeană și o normă internă, judecătorul național este obligat să îndepărteze norma internă contrară și să aplice norma europeană.

Cauza Costa c. ENEL a provocat o revoluție juridică pe soclul căreia Uniunea Europeană s-a construit. Deși spuneam că principiul întâietății nu se regăsește în dispozițiile tratatelor, acesta reprezintă deducția logică și evidentă a construcției europene. Astfel, normele concepute la nivel european dobândesc o reală autoritate și devin uniform aplicabile în statele membre, indiferent de diferențele legislative naționale. Principiul întâietății se aplică chiar și în cazul unui conflict de norme dintre o normă europeană și o normă constituțională. 

De ce e esențial să aducem în discuție principiul întâietății astăzi? Această aducere aminte este importantă pentru a înțelege mai bine impactul Deciziei recente a Curții Constituționale din Germania.

Pe scurt, obiectul Deciziei din 5 mai 2020 este un litigiu în care se contestă programul de achiziții ale datoriilor publice (PSPP) al Băncii Centrale Europene. Reclamanții au considerat că Banca Centrală Europeană și-a depășit mandatul și a încălcat art. 123 din Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene (TFUE). 

În anul 2017, litigiul a ajuns în fața Curții Constituționale a Germaniei care prin mecanismul întrebării prejudiciale a solicitat CJUE să stabilească dacă Banca Centrală Europeană a respectat atât mandatul conferit, cât și principiul proporționalității. CJUE în 2018, a răspuns afirmativ la ambele chestiuni și a decis că programul PSPP a ajutat la evitarea deflației, în conformitate cu art. 123 din TFUE care prevede, pe scurt, interzicerea cumpărării de titluri de creanță ale statelor membre direct de către Banca Centrală Europeană sau de către băncile centrale naționale.

Trebuie făcută o observație importantă cu privire la autoritatea lucrului interpretat și deciziile CJUE în fața instanțelor naționale. Dacă CJUE se pronunță cu privire la interpretarea unei dispoziții din tratate sau din dreptul secundar, această interpretare devine obligatorie pentru instanțele naționale, în conformitate cu principiul întâietății. Conform art. 19 din Tratatul Uniunii Europene, CJUE asigură respectarea dreptului prin monopolul interpretării tratatelor. 

Cu toate acestea, pe data de 5 mai 2020 Curtea Constituțională din Germania a stabilit că în decizia emisă, CJUE nu a efectuat un control satisfăcător al principiului proporționalității. Judecătorii de la Curtea Constituțională a Germaniei au considerat că pentru a putea stabili dacă Banca Centrală Europeană și-a respectat sau nu mandatul, CJUE ar fi trebuit să opereze un control amănunțit pentru a se asigura că măsurile de politică monetară nu sunt în fapt măsuri de politică economică deghizate. Dar există oare măsuri de politică monetară care prin aplicarea lor la nivel național să nu interfereze cu politica economică?

În cazul Deciziei Curții Constituționale din Germania, putem pune în discuție și o eventuală violare a dreptului Uniunii Europene. Ce se întâmplă atunci când o Curte Constituțională confruntă CJUE, care are monopolul interpretării dreptului Uniunii Europene? 

Nici nu este nevoie de o analiză substanțială a Deciziei Curții Constituționale din Germania, deoarece aceasta încalcă principiile de bază, nu doar ale dreptului Uniunii Europene, ci și ale dreptului în general. Pentru a exemplifica, imaginați-vă că CCR se pronunță asupra constituționalității unei legi, iar Înalta Curte de Casație și Justiție confruntă această decizie a Curții Constituționale, spunând că nu a judecat conform Constituției. O Curte Constituțională nu este infailibilă. Rolul ei este acela de a avea ultimul cuvânt în interpretarea Constituției pentru asigurarea unei interpretări și aplicări uniforme a normelor. Ordinea juridică a dreptului Uniunii Europene este guvernat de aceeași logică ierarhică. Nu trebuie căutat adevărul juridic absolut, ci garanția unei securități juridice și unei interpretări uniforme. 

Astfel, gimnastica silogismelor folosite de Curtea Constituțională din Germania, care încearcă să demonstreze deficiențe în interpretarea CJUE, creează un precedent periculos și este contrară atât principiului întâietății enunțat la începutul acestui articol, cât și competențelor atribuite CJUE. Mai presus de orice, este contrară coerenței juridice. 

Care pot fi eventualele consecințe ale acestei decizii? 

Pentru Guvernul german este o situație ingrată, care îl plasează între ciocanul de la Luxemburg și nicovala de la Karlsruhe. Dacă nu respectă decizia Curții Constituționale, aceasta ar însemna că statul german nu își respectă propria Constituție. Dacă nu respectă decizia CJUE, Germania riscă declanșarea procedurii de infringement. Cel mai probabil, acesta din urmă va fi scenariul la care vom asista. Astfel, CJUE va avea ultimul cuvânt.  

Cu privire la consecințele economice, în viitor ne putem aștepta la eventuale contestări ale programului de achiziții din perioada pandemiei efectuate de Banca Centrală Europeană, în valoare de 750 mld. euro. Într-o notă pozitivă, se prea poate ca această decizie din data de 5 mai 2020 să fi fost un factor declanșator al schimbării istorice din partea Germaniei cu privire la planul de relansare economică. Zilele trecute cancelarul Germaniei Angela Merkel, după decenii de ortodoxie economică, a fost de acord cu ideea unei datorii europene colective pentru a ajuta statele afectate de criza economică generată de pandemia Covid-19. Ne putem întreba, bineînțeles, dacă decizia politică nu reprezintă o corecție la Decizia controversată a Curții Constituționale a Germaniei. 

Însă, consecințele juridice depășesc dialogul dintre judecătorul european și judecătorul german. Acest precedent riscă să fie instrumentalizat de către judecătorii din statele membre cu tentă autoritaristă. Recent, Ungaria a afirmat că va refuza să aplice decizia CJUE privind condiția migranților în zonele de tranzit. De asemenea, ne putem întreba despre eventualitatea contestării deciziilor CJUE date pe modificarea legilor justiției din Polonia. Un pericol pe care judecătorii Curții Constituționale din Germania nu par a-l fi luat în considerare.  

Desfășurarea evenimentelor recente de pe scena europeană pare să anunțe o primejdie. Azi, în Uniunea Europeană, nu avem nevoie nici de un guvern al judecătorilor, nici de un război al judecătorilor, ci avem nevoie de un dialog între judecători. Însă, așa cum zicea Publilius Syrus, primejdia nu se învinge niciodată fără primejdie.

Bibliografie:

1. Some Preliminary Remarks on the PSPP Decision of the German Constitutional Court, Miguel Poiares Maduro, Mi 6 Mai 2020 https://verfassungsblog.de/some-preliminary-remarks-on-the-pspp-decision-of-the-german-constitutional-court/?fbclid=IwAR1QWNTUS7uvR-Tn_yg827HkkhbU7NJYfgFjUJJfvSGBV9Ymtfvsi9UX72w
2. Interviu cu Președintele CJUE Koen Lenaerts https://www.nrc.nl/nieuws/2020/05/17/president-koen-lenaerts-europese-hof-komt-meer-center-stage-a4000000
3. BverfG, 5 mai, 2020, ECB decisions on the Public Sector Purchase Programme exceed EU competences https://www.bundesverfassungsgericht.de/SharedDocs/Pressemitteilungen/EN/2020/bvg20-032.html
4. ECB takes note of German Federal Constitutional Court ruling and remains fully committed to its mandate https://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/2020/html/ecb.pr200505~00a09107a9.en.html
5. Statement by President VON DER LEYEN https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/statement_20_846
6. Droit institutionnel de l’Union européenne de Louis Dubouis, Claude Blumann, 2019, LGDJ

Sursa foto: ft.com