Interconectivitatea energetică în regiunea celor trei mări

Inițiativa celor Trei Mări (I3M) și-a consumat cel de-al treilea summit la București, la mijlocul lunii septembrie. Un număr impresionant de demnitari și oficiali din statele membre ale Inițiativei, dar și reprezentanți ai Uniunii Europene sau ai Statelor Unite, au descins în capitala României pentru a duce mai departe ideea unei cooperări cât mai strânse în regiunea dintre cele trei mări, Baltică, Adriatică și Marea Neagră. S-au semnat declarații comune și s-au făcut planuri pentru transformarea regiunii celor trei mări într-un pivot de dezvoltare și prosperitate economică.

Pe lângă întâlnirile la cel mai înalt nivel între demnitari, pentru prima dată în cadrul formatului I3M a avut loc și un forum de afaceri unde s-au căutat soluții efective pentru transformarea proiectelor din stadiul de intenții și idei în realități care să modifice înfățișarea regiunii. În cadrul forumului de afaceri cuvântul de ordine a fost interconectivitate și s-a aplicat tuturor domeniilor aflate în discuție: transporturi, sfera digitală, apărare și securitate sau energie. I3M a apărut din nevoia acută de dezvoltare în regiunea delimitată de cele trei mări. Regiunea se întinde pe 28% din teritoriul UE și deține 22% din populație, însă PIB-ul regiunii extinse este de doar 10% din PIB-ul UE. Lipsa inter-conectivității regionale (nu există nicio autostradă de la nord la sud, ci doar de la est la vest; conductele energetice sunt plasate pe aceleași coordonate est-vest) precum și alte probleme structurale (securitatea energetică precară; comerțul inter-regional este infim comparativ cu nivelul comerțului pe care regiunea îl face cu zona euro) împiedică regiunea să ajungă la un coeficient de dezvoltare conform potențialului său.

Stabilitatea energetică a regiunii a provocat de-a lungul ultimelor decade numeroase frisoane în rândul decidenților politici și nu numai, care au subliniat mereu și mereu vulnerabilitatea regiunii în fața cvasi-dependenței unor state față de resursele energetice provenite din Federația Rusă. Diversificarea surselor de obținere a resurselor energetice, dar și inter-conectarea energetică a regiunii și conectarea cu Europa de Vest au fost mereu priorități pe agenda statelor din Centrul și Estul Europei (CEE). Din acest punct de vedere, I3M oferă o bună șansă de îmbunătățire a situației energetice a regiunii. Acest potențial nu a fost trecut cu vederea în cadrul forumului de afaceri, dezbaterile privind situația energetică a regiunii și proiectele energetice prioritare primind un interval temporar consistent.

Interconectivități energetice în regiunea I3M

Dezbaterea „Interconectivități energetice în regiunea I3M” a adus în aceeași încăpere perspective diferite asupra proiectelor și obiectivelor stabilite în cadrul I3M. Pe de o parte, moderatorul dezbaterii, Richard Morningstar, Director Fondator al Global Energy Centre – Atlantic Council of the United States, a prezentat perspectiva Statelor Unite față de securitatea energetică a Europei și a Estului Europei. Pe de altă parte, Comisia Europeană a fost reprezentată de Catharina Sikow-Magny, director al componentei Inițiative Regionale din Direcția Generală Energie, care a prezentat proiectele Comisiei în domeniul energetic și compatibilitatea proiectelor I3M cu direcțiile promovate de Comisie. Perspectivele statelor membre au fost susținute de un fost ministru al energiei din România, Răzvan Nicolescu și de Barbara Dorić, Director Executiv al LNG Croatia LLC. Justin Jackson, Manager Comercial ExxonMobil, a adus în dezbatere și viziunea mediului privat asupra viitorului energetic al Europei.

În prima zi a summit-ului a fost stabilită o listă prioritară de 8 proiecte în domeniul energiei. 7 dintre acestea sunt în domeniul gazului natural, iar unul dintre proiecte prevede interconectarea sistemului electric al statelor baltice cu restul Uniunii Europene prin Polonia. Cele mai importante proiecte pentru România sunt BRUA – o conductă de gaz care să lege piețele din Bulgaria, România, Ungaria și Austria și Coridorul de transmisie a gazului între România-Ungaria-Slovacia, propus de Ungaria. O listă completă a proiectelor prioritare adoptate în cadrul Inițiativei în domeniul energiei, dar și în cel digital și de transport poate fi regăsită aici.

SUA și securitatea energetică a Estului Europei

Richard Morningstar a subliniat faptul că Statele Unite sunt foarte interesate de securitatea energetică a regiunii CEE și a întregii Europe, deoarece securitatea energetică este o valoare împărtășită de SUA cu aliații săi europeni și se îmbină cu stabilitatea politică și economică a Europei. Acest discurs de deschidere, care a asigurat statele din Inițiativă de întregul sprijin al SUA pentru promovarea celor 8 proiecte prioritare pe energie, a fost similar cu discursul Secretarului American al Energiei, Rick Perry, care a fost prezent atât în cadrul întrevederilor de la Palatul Cotroceni, cât și în cadrul forumului de afaceri. De altfel, Statele Unite au avut numeroși reprezentanți în cadrul summit-ului, interesul american pentru promovarea Inițiativei, mai ales în domeniul energiei, fiind deja binecunoscut.

Uniunea Europeană a Energiei și interconectivitatea energetică a regiunii celor trei mări

Pe de altă parte, sprijinul Instituțiilor Europene pentru Inițiativa celor Trei Mări nu a fost clar până la summit-ul de la București. Însă, la București au fost prezenți atât Președintele,  cât și reprezentați ai Comisiei Europene. Una dintre reprezentante a prezentat în cadrul dezbaterii pe energie strategia Comisiei Europene de a asigura o infrastructură pe energie care să solidifice securitatea furnizării de energie pentru țările din Estul Europei. Acest sprijin este indisolubil legat de Strategia pentru Uniunea Energiei în cadrul căreia au fost sprijinite în ultimul cadru financiar nu mai puțin de 173 de Proiecte de Interes Comun (PIC). Pentru aceste proiecte, din care 106 sunt proiecte în domeniul electric iar alte 53 sunt în domeniul gazului natural, Uniunea Europeană a propus un buget de 5 miliarde de euro. Printre aceste proiecte, cele mai importante pentru regiunea Estului Europei sunt: Baltic Energy Market Interconnection Plan și Central and Eastern Europe Gas Connectivity. Prin intermediul celui din urmă, spre exemplu, proiectul BRUA a primit o finanțare din fonduri UE de 179 milioane de euro. După ce a prezentat aceste proiecte, reprezentantul Comisie a arătat și cum vede integrarea Inițiativei celor Trei Mări în strategia UE pe energie. Comisia Europeană vede I3M importantă pentru asigurarea cooperării politice, care este esențială pentru supraviețuirea pe termen lung a proiectele propuse. Cu toate acestea, proiectele propuse în cadrul I3M trebuie să se integreze strategiei UE pentru domeniul energiei.

Colaborare și încredere – elemente esențiale pentru succesul I3M

De aceeași părere a fost și fostul ministru Răzvan Nicolescu, care a subliniat și importanța cooperării pentru ducerea la bun sfârșit a proiectelor discutate. De altfel, Nicolescu a dat ca exemplu negativ proiectul Nabucco care s-a prăbușit tocmai din cauza lipsei de încredere și cooperare între parteneri. Pe de altă parte, Nicolescu a arătat și că strategia UE pentru proiectele din energie trebuie modificată prin creșterea bugetului și limitarea numărului de proiecte acceptate spre finanțare. Fostul ministru a ridicat problema profitabilității proiectelor, problemă care a fost preluată și de ultimii doi vorbitori. Barbara Dorić a arătat că unul dintre proiectele susținute de Croația, terminalul LNG de pe insula Krk, nu poate deveni profitabil decât dacă țările din regiune se angajează să preia o parte din capacitatea de producție a terminalului, care este dublă față de necesarul de gaz al Croației. Aceasta a subliniat că proiectele trebuie realizate în cooperare pentru a asigura o cerere stabilă și predictibilă. Acesta a fost și principalul mesaj transmis de reprezentantul ExxonMobil. Acesta a subliniat că ecuația cerere-ofertă este cea mai importantă pentru compania sa când realizează o investiție și că fără o cerere stabilă decizia de investiție nu poate fi făcută. ExxonMobil încurajează inițiative de tipul I3M care își propun să realizeze interconectarea energetică a regiunii, ceea ce ar transforma această piață într-una oportună pentru investiții. Pe de altă parte, reprezentantul ExxonMobil a menționat că mediul privat are nevoie de o structură a pieței sigură, iar strategia UE trebuie să ia în considerare gazul natural ca fiind un focus pentru un interval de timp mai lung.

Sesiunea de întrebări și răspunsuri care a urmat a reliefat și unele probleme de cooperare în cadrul Inițiativei, precum competiția pentru aceeași piață a BRUA și a terminalului LNG din Croatia sau stadiul unor proiecte care sunt mai degrabă doar idei pe hârtie.

Concluzii

În concluzie, summit-ul Inițiativei celor Trei Mări de la București a adus atât progrese semnificative în domeniul securității energetice prin aprobarea unei liste de proiecte prioritare, prin dezbateri despre viitorul energetic al regiunii, al integrării proiectelor în cadrul mai larg al strategiei UE pe energie precum și despre așteptările mediului privat față de cooperarea regională în domeniu. Succesul inițiativei va depinde astfel de colaborarea între cele 12 state partenere în stabilirea unor proiecte comune integrate în strategia europeană și crearea unui climat sigur pentru potențialii investitori.