Ghidul alegătorilor români informați – 26 MAI 2019

Europuls – Centrul de Expertiză Europeană crede cu tărie în nevoia de informare a cetățenilor români înaintea unor alegeri atât de importante pentru viitorul Uniunii Europene. Prin aceste alegeri, cetățenii români sunt invitați să își exprime opinia asupra viitorului Uniunii Europene. Dacă liderii statelor membre au prezentat la Summit-ul de la Sibiu un document care a reiterat unitatea europeană și voința de a continua integrarea cât mai profundă a statelor membre, cetățenii europeni vor decide dacă acceptă și legitimează voința liderilor prezenți la Sibiu sau legitimează forțele eurosceptice care își doresc o Europă mai slab integrată sau chiar destrămarea Uniunii.

Fiecare cetățean este chemat să decidă, iar noi ne-am dorit să vă oferim un instrument de informare, pentru ca fiecare să ia decizia în cunoștință de cauză. Alegerile nu sunt un lucru ușor. Trecem printr-un proces de analiză atunci când decidem lucruri cotidiene, atunci când acționăm pe plan personal sau profesional. Iar atunci când alegerile noastre au un impact european, argumentele ce ne definesc votul joacă un rol esențial. Sperăm ca toată această informație să vă fie utilă pentru alegerile pe care le aveți de făcut, nouă sigur ne-a fost de folos atunci când am redactat-o pentru voi!

Pentru a vă înarma cu un GHID complet pentru alegerile din 26 mai 2019, am inclus în ghid informații despre Parlamentul European, despre atribuțiile și funcționarea acestei importante instituții europene, despre forțele politice din Parlamentul European și obiectivele lor, precum și despre activitatea delegației române din Parlamentul European în ultima legislatură. Ne-am întors în timp în campania pentru alegerile europarlamentare din 2014 pentru a vedea care au fost mesajele și promisiunile propuse de partidele politice și candidații independenți care au primit votul românilor.  Am observat astfel cum primele accente naționaliste și-au făcut loc în discursul partidului care a luat cel mai mare număr de voturi, PSD, dar și cum promisiunile punctuale ale europarlamentarilor nu au fost completate de programe politice detaliate cu obiective concrete. Or, în Parlamentul European, europarlamentarii români s-au confruntat cu decizii în domenii care nici măcar nu au fost amintite alegătorilor în timpul campaniei, așa cum am văzut în momentul în care am analizat activitatea europarlamentarilor pe parcursul celor 5 ani de mandat.

Observând campania electorală pentru alegerile din 26 mai, vă prezentăm programele partidelor aflate în cursă pentru delegația română în Parlamentul European. Vedem în primul rând o evoluție față de 2014 prin apariția unor programe electorale consistente, cel puțin în cazul unui partid și a unei alianțe, dar și a unor programe care punctează interesele partidelor în diferite domenii considerate prioritare, deși nu toate țin de competențele Parlamentului European. Astfel, cetățenilor le este oferită șansa să se informeze și să judece obiective clare, puse pe hârtie, mai degrabă decât discursuri schimbătoare.

O altă concluzie importantă care poate fi extrasă din analiza programelor electorale este numărul surprinzător de domenii de politică europeană unde partidele politice identifică aceleași probleme care trebuie rezolvate și propun chiar soluții similare. Astfel, tema nevoii de atragere de fonduri europene pentru dezvoltare apare la toate partidele. Asemănătoare este și tema dublului standard în domeniul alimentar, altă temă pe care am regăsit-o la majoritatea partidelor, și unde soluțiile sunt relativ similare. Putem continua cu numeroase exemple precum aderarea la Spațiul Schengen sau la zona euro, integrarea Republicii Moldova în UE, nevoia de a apăra drepturile românilor plecați la muncă în statele membre UE, sprijinirea agricultorilor prin aducerea subvențiilor la un nivel similar celui primit de alți fermieri din UE sau nevoia de a aduce cât mai mult fonduri europene în domenii precum sănătatea, educația, cercetare sau domeniul antreprenoriatului. De altfel, aceste fonduri europene au fost folosite de majoritatea actorilor politici în aceste programe sau în discursuri ca un tip de medicament universal pentru toate problemele semnalate. Aceasta este și una dintre cele mai importante critici care pot fi aduse tuturor partidelor și candidaților, folosire prea liberă a soluției atragerii de fonduri europene și lipsa unei explicații clare de modul în care funcționează atragerea fondurilor și care sunt autoritățile competente (la nivelul statelor membre, nu la nivel european), ceea ce ar putea crea unele așteptări false în rândul electoratului față de propunerile indicate.

Revenind însă la similaritatea care iese în evidență în momentul când se compară obiectivele propuse de toți actori implicați în alegerile pentru Parlamentul European, apreciem faptul că nu există falii majore între acești actori când discutăm despre politicile susținute la nivel european. Există totuși o excepție, domeniul justiției, unde se observă o falie între partidele aflate la putere și cele aflate în opoziție. PSD sau ALDE se opun unui mecanism la nivel european de evaluare a statului de drept, în timp ce PNL sau Alianța 2020 USR-PLUS indică expres în programele lor susținerea unui astfel de mecanism. De altfel, această diferență cauzează și cea mai importantă evoluție la nivel de viziune față de Uniunea Europeană a unui partid românesc, și anume PSD. Dacă în 2014 discursul naționalist a fost amintit marginal în campania PSD, în acest an, discursul PSD, prin vocea liderului Liviu Dragnea, a devenit de-a dreptul eurosceptic, ceea ce este o modificare semnificativă ce vine din partea principalului partid de guvernare.

Mai departe însă, puținele diferențe de politici pe care viitori europarlamentari promit să le promoveze în Parlamentul European nu justifică atacurile între putere și opoziție, acestea izvorând mai degrabă din pozițiile în politica internă. Și asta ne aduce la o altă constatare, anume faptul că la nivel de discurs public campania electorală pentru alegerile europarlamentare a fost marcată de o accentuare disproporționată pe politica internă. Chiar dacă au avut la dispoziție programe electorale, candidații și liderii politici implicați în alegeri preferă să mobilizeze electoratul prin discursuri care țin de politica internă. În contextul în care la nivel european le este propusă cetățenilor o dezbatere despre viitorul Europei,  considerăm că accentul pus pe politica internă este o alegere care diminuează interesul cetățenilor români pentru un lucru atât de important precum viitorul Uniunii din care facem cu toții parte.

În final, dorim să transmitem trei îndemnuri.

1. Primul și cel mai important este pentru cetățenii români să iasă la vot și să aleagă Europa pe care și-o doresc în viitor!
2. Cel de-al doilea este un îndemn de unitate pentru viitori europarlamentari care își vor ocupa locurile în Parlamentul European după alegerile din 26 mai. Este un îndemn de unitate în încercarea de aduce soluții pentru probleme similare care au fost identificate în timpul campaniei și care au fost promise alegătorilor că își vor găsi soluția. Nu mai lăsați politica internă să sape falii adânci și conlucrați pentru a promova soluții care transcend politica partizană de la nivel național în interesul cetățenilor pe care îi veți reprezenta în Parlamentul European!
3. Citiți GHIDUL COMPLET AICI pentru a vă asigura că pe 26 mai veți alege reprezentanții în Parlamentul European cu care vă identificați!