Cum diferențiem un document fals de unul oficial?
Articol de Alina Alexandru, Voluntar Europuls
În era digitală, dezinformarea și știrile false pot fi greu de identificat, iar capacitatea de a recunoaște documentele oficiale contrafăcute este esențială. Un exemplu recent este un presupus document al Guvernului României, care circulă online și care susține că România ar urma să mobilizeze tinerii pentru instruire militară obligatorie, în contextul războiului din Ucraina. Documentul este, însă, fals. Articolul de față își propune să scoată la iveală elementele care îi trădează autenticitatea și, totodată, să ofere un ghid cititorilor, explicând cum pot identifica documentele și știrile false care pretind a fi din surse oficiale.
La o primă vedere putem constata deja lipsa clarității vizuale precum și a formatului de redactare a documentelor oficiale. Titlul este formulat în așa fel încât să inducă panică publicului căruia i se adresează, fiind un subiect sensibil discutat în spațiul public. De asemenea linkul prezent în document („http://internship.gov.ro/register”) este irelevant pentru subiectul documentului. Acesta ar fi direcționat către un program de internship organizat de Guvern, linkul fiind inactiv în prezent.
Documentele oficiale folosesc un limbaj tehnic și formal. Aici observăm greșeli gramaticale și exprimări neobișnuite pentru un act guvernamental, precum și fraze ambigue: „Se hotărăsc următoarele din parteneriatul Uniunii Europene” – formulare vagă, fără precizări clare și repere legale cu privire la presupusul „parteneriat” (numele acestuia, articolul, alineatul etc., elemente care în mod normal ar fi apărut dacă era un document oficial, emis de o instituție a statului).
Sursa imaginii, mai exact contul @kaanfatih1 de pe Tiktok, este de negăsit acum - semn că ar fi putut fi un cont fals creat cu scopul clar de a propaga dezinformări.
Cum ar trebui să arate, de fapt, un document oficial?
În realitate, un document oficial al Guvernului României are un format specific (cu font și așezare corectă în pagină), cu antet, număr de înregistrare, semnături și informații clare, conform legislației în vigoare. Exemplul de mai jos reprezintă o Hotărâre a Guvernului, publicată în Monitorul Oficial al României (publicația oficială a statului român). Aici regăsim legi adoptate de Parlament, hotărâri și ordonanțe ale Guvernului, decrete prezidențiale - toate aceste documente intrând în vigoare doar după publicarea în Monitor!
Recomandări pentru verificarea informațiilor
1. Documentele autentice provin întotdeauna de la o instituție oficială identificabilă (Guvern, Parlament, Minister, administrația prezidențială, Consiliu Județean, instanțe de judecată, Comisia sau Parlamentul European etc.).
Verificați dacă instituția menționată a publicat documentul pe site-ul său oficial sau, după caz, în Monitorul Oficial. Dacă documentul nu apare pe site-ul instituției relevante există o mare probabilitate ca acesta să fie fals.
2. Verificați existența antetului corect, a sigiliului oficial și a semnăturilor. Un document oficial include mereu elemente formale precum date clare, trimiteri legislative și un limbaj specific, foarte elaborat.
3. Fiți atenți la greșeli gramaticale sau la formulări suspecte. Documentele false sunt adesea redactate de persoane care nu respectă anumite reguli.
4. Linkurile trebuie să fie funcționale și relevante, însă este recomandat să nu accesați niciodată unul dacă aveți suspiciunea că ar putea fi vorba despre o știre falsă.
5. Analizați dacă informația prezentată are sens în contextul actual. De exemplu, decizii majore privind mobilizarea militară ar fi, în mod normal, comunicate prin conferințe de presă oficiale și ar atrage o atenție publică imediată.
6. Verificați informațiile din mai multe surse și nu vă bazați pe una singură pentru a valida informația, în special dacă aceasta provine de pe platforme de social media unde, în lipsa reglementărilor, oricine poate posta orice.
Există tool-uri digitale la îndemâna oricui pentru a verifica dacă o știre este adevărată. Fact Check Explorer este un instrument dezvoltat de Google pentru a ne ajuta să găsim mai repede informația dorită. Google nu face propriul research, ci preia și centralizează verificările făcute de organizații (naționale sau internaționale) specializate în acest domeniu. Am folosit cuvinte cheie din textul analizat și vedem că acesta a fost dezmințit de site-ul Factual.ro, cea mai cunoscută organizație de fact-checking din România.
Dezinformarea este folosită frecvent pentru a crea panică, confuzie și pentru a manipula opinia publică. În cazul documentului fals analizat, scopul este acela de a răspândi frică și neîncredere în rândul populației, sugerând că tinerii ar putea fi siliți să meargă pe front în contextul războiului din Ucraina. Este însă important să ne amintim că instituțiile oficiale comunică decizii majore prin canale bine stabilite.
Cu toate acestea, o parte din populație și-a pierdut încrederea în instituțiile statului și în presa mainstream. Poate părea uneori că deciziile politice sunt luate „în spatele ușilor închise”, fără consultare și fără explicații, sau că presa ar fi plătită pentru apărarea unor interese obscure. Acest lucru creează un teren fertil pentru teoriile conspiraționiste și fake news de care trebuie să fim conștienți în permanență pentru a le combate.
Reconstruirea încrederii în instituțiile democratice și în presă va fi un proces de lungă durată, care necesită implicare constantă, transparență și dialog. Datoria noastră ca cetățeni este să rămânem în alertă și să tragem semnale de alarmă asupra derapajelor din spațiul public. Societatea civilă rămâne un stâlp de bază al democrației, făcând eforturi considerabile pentru informarea corectă a cetățenilor și tragerea la răspundere a decidenților.
