Se împlinesc trei ani de la izbucnirea războiului din Ucraina, un conflict care a zguduit întreaga lume și a redefinit echilibrul geopolitic european. Pe 24 februarie 2022, Rusia a lansat o invazie de amploare asupra Ucrainei, declanșând cea mai gravă criză de securitate de pe continent de la al Doilea Război Mondial. În acest timp, comunitatea internațională a asistat la distrugeri masive, la încălcări grave ale drepturilor omului și la o rezistență remarcabilă a poporului ucrainean sprijinită de ajutor internațional.

Parlamentul European a votat, în sesiunea plenară din perioada 20-23 ianuarie, o propunere de rezoluție cu titlul Dezinformarea și falsificarea istoriei, utilizate de Rusia pentru a-și justifica războiul de agresiune împotriva Ucrainei, prin care reafirmă sprijinul său necondiționat pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

Un element central al acestei rezoluții este evidențierea strategiilor de propagandă utilizate de regimul rus pentru a justifica agresiunea. În mod special, se atrage atenția asupra modului în care Rusia distorsionează istoria, recurgând la o reinterpretare revizionistă a trecutului pentru a susține pretenții teritoriale nelegitime. Rezoluția condamnă utilizarea falsurilor istorice, cum ar fi negarea rolului Uniunii Sovietice în declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial prin Pactul Molotov-Ribbentrop sau glorificarea regimului stalinist.

 
Este accentuată, totodată, necesitatea tragerii la răspundere a Federației Ruse pentru crimele comise. În acest sens, rezoluția susține investigațiile Curții Penale Internaționale privind crimele de război și crimele împotriva umanității și propune înființarea unui tribunal special pentru investigarea crimei de agresiune împotriva Ucrainei.
Parlamentul European atrage atenția asupra riscurilor pe care le reprezintă războiul informațional purtat de Rusia, inclusiv prin utilizarea mass-mediei controlate de stat și a rețelelor sociale pentru a manipula opinia publică. În acest sens, se solicită măsuri mai stricte pentru limitarea influenței canalelor de propagandă și pentru sprijinirea jurnalismului independent, inclusiv a presei ruse aflate în exil.

Dimensiunea simbolică a acestei rezoluții este deosebit de importantă, deoarece reafirmă valorile fundamentale pe care se bazează Uniunea Europeană: respectul pentru drepturile omului, statul de drept și democrația. Parlamentul European îndeamnă statele membre să își consolideze educația privind istoria totalitarismului și să sprijine inițiativele de comemorare a victimelor regimurilor represive.

Votul europarlamentarilor români

Amendamentele propuse au generat divergențe în rândul europarlamentarilor români, care au votat în mod diferit, reflectând poziții divergente asupra formulărilor incluse în rezoluție. Un exemplu în acest sens este paragraful 10, ce se referă la dezinformarea propagată în mediul online, pe rețelele de socializare:

10. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la recentele anunțuri ale conducerii companiilor care gestionează platformele de comunicare socială cu privire la relaxarea normelor lor privind verificarea veridicității informațiilor și moderare și modul în care acest lucru va permite în continuare campania de dezinformare a Rusiei în întreaga lume; invită Comisia și statele membre să aplice cu strictețe Regulamentul privind serviciile digitale ca răspuns la aceste anunțuri făcute de Meta și mai devreme de X, inclusiv ca parte importantă a luptei împotriva dezinformării rusești;

În cazul acestui paragraf, amendamentele votate de europarlamentari se refereau la secțiuni punctuale ale textului, dintre care amintim:

• Prima parte: „Își exprimă profunda îngrijorare cu privire la anunțurile recente ale conducerii companiilor de social media privind relaxarea regulilor lor”

Pentru: PPE (Bogdan, Buda Daniel, Hava, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Winkler), Renew Europe (Barna, Vasile-Voiculescu), S&D (Benea, Cristea, Dîncu, Grapini, Manda, Muşoiu, Negrescu)
Împotrivă: ECR (Axinia, Piperea, Târziu, Teodorescu), Neafiliați (Lazarus)
Abțineri: PPE (Vincze), Neafiliați (Iovanovici-Șoșoacă)

• A doua parte: „privind verificarea faptelor”

Pentru: PPE (Bogdan, Buda Daniel, Hava, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Winkler), Renew Europe (Barna, Vasile-Voiculescu), S&D (Benea, Cristea, Dîncu, Grapini, Manda, Muşoiu, Negrescu)
Împotrivă: ECR (Axinia, Piperea, Târziu, Teodorescu), Neafiliați (Lazarus)
Abțineri: PPE (Vincze), Neafiliați (Iovanovici-Șoșoacă)

• A patra parte: „și modul în care acest lucru va permite și mai mult campania de dezinformare a Rusiei la nivel global;”

Pentru: PPE (Bogdan, Buda Daniel, Hava, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Winkler), , S&D (Benea, Cristea, Dîncu, Grapini, Manda, Muşoiu, Negrescu), Renew Europe (Vasile-Voiculescu), ECR (Teodorescu)
Împotrivă: Neafiliați (Iovanovici-Șoșoacă)
Abțineri: ECR (Axinia, Piperea, Târziu), PPE (Vincze), Neafiliați (Lazarus)

• A cincea parte: „solicită Comisiei și statelor membre să aplice strict Regulamentul privind serviciile digitale”

Pentru: PPE (Bogdan, Buda Daniel, Hava, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Winkler), , S&D (Benea, Cristea, Dîncu, Grapini, Manda, Muşoiu, Negrescu), Renew Europe (Barna, Vasile-Voiculescu)
Împotrivă: ECR (Axinia, Piperea, Târziu, Teodorescu)
Abțineri: PPE (Vincze), Neafiliați (Iovanovici-Șoșoacă, Lazarus)

• A șaptea parte: „inclusiv ca parte importantă a luptei împotriva dezinformării rusești;”

Pentru: PPE (Bogdan, Buda Daniel, Hava, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean), , S&D (Benea, Cristea, Dîncu, Grapini, Manda, Muşoiu, Negrescu), Renew Europe (Barna, Vasile-Voiculescu), ECR (Axinia, Piperea, Târziu, Teodorescu)
Abțineri: PPE (Vincze), Neafiliați (Iovanovici-Șoșoacă, Lazarus)

Un alt amendament ce a cauzat controverse a fost cel referitor la a doua parte a paragrafului 14 al rezoluției:

„Regretă utilizarea continuă a simbolurilor regimurilor totalitare în spațiile publice și solicită interzicerea la nivelul UE a utilizării atât a simbolurilor naziste și comuniste sovietice, cât și a simbolurilor agresiunii în curs a Rusiei împotriva Ucrainei;”

Pentru: PPE (Bogdan, Buda Daniel, Hava, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Winkler, Vincze), S&D (Benea, Cristea, Dîncu, Grapini, Manda, Muşoiu, Negrescu), ECR (Axinia, Piperea, Târziu, Teodorescu), Renew Europe (Barna, Vasile-Voiculescu), Neafiliați (Lazarus)
Împotrivă: Neafiliați (Iovanovici-Șoșoacă)

Amendamentul a fost adoptat.

În ceea ce privește votul asupra întregii rezoluții, aceasta a fost adoptată, însă am putut observa faptul că majoritatea europarlamentarilor români au ajuns la un consens, însă acest lucru nu este determinat neapărat de apartenența lor la partidele naționale:

Pentru: PPE (Bogdan, Buda Daniel, Hava, Mureşan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler), S&D (Benea, Cristea, Dîncu, Grapini, Manda, Muşoiu, Negrescu), ECR (Axinia, Piperea, Târziu, Teodorescu), Renew Europe (Barna, Vasile-Voiculescu), Neafiliați (Lazarus)
Abțineri: Neafiliați (Iovanovici-Șoșoacă)

Concluzii

Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei continuă să pună Uniunea Europeană la încercare, iar această propunere de rezoluție reprezintă numai una dintre măsurile luate de Uniunea Europeană pentru sublinia sprijinul pentru Ucraina și a contracara atacurile rusești, dincolo de sancțiunile materiale.

Deși majoritatea europarlamentarilor români au fost de acord cu mesajul unității și al respectării drepturilor fundamentale, nu toți au fost pe aceeași lungime de undă. Pozițiile unor europarlamentari de extremă dreapta, care s-au opus unor puncte cheie, cum ar fi măsurile împotriva dezinformării și interzicerea simbolurilor totalitare, subliniază faptul că nu doar acest vot a fost este divizat, ci și opinia din cadrul Parlamentului European - lupta internă pentru valorile care trebuie protejate în fața unui război informațional global.