Cum au votat europarlamentarii români parcursul european al Ucrainei și Republicii Moldova
Parlamentul European a adoptat în sesiunea plenară din perioada 9-12 martie un raport care redefinește strategia de extindere a Uniunii drept o investiție geostrategică esențială pentru siguranța și stabilitatea Europei. În contextul actual, marcat acțiunile ostile care vizează frontierele europene, deputații europeni susțin cu fermitate că prosperitatea Uniunii depinde de capacitatea sa de a menține pacea, statul de drept și ordinea bazată pe norme, transformând procesul de aderare dintr-o simplă procedură administrativă într-un scut activ împotriva instabilității geopolitice.
Un loc central în această strategie îl ocupă Ucraina și Republica Moldova, state care au demonstrat o reziliență excepțională în fața presiunilor externe. Raportul recunoaște faptul că Ucraina contribuie deja la securitatea europeană prin sacrificiul și eforturile sale, impunând astfel o accelerare a integrării prin deschiderea rapidă a negocierilor pe grupuri tematice de capitole.
Republica Moldova este, la rândul său, felicitată pentru progresele administrative solide realizate în ciuda atacurilor hibride neîncetate menite să îi destabilizeze parcursul european. Parlamentul solicită eliminarea oricăror bariere politice artificiale și invită statele membre să susțină acest proces prin mecanisme financiare previzibile și proiecte de conectivitate, precum cele din domeniul energiei și transporturilor în regiunea Mării Negre.
Un pilon esențial al aderării unui stat candidat este susținerea financiară concretă și pe termen lung. Parlamentul ia act de faptul că propunerea Comisiei pentru bugetul multianual (CFM 2028-2034) identifică extinderea ca o prioritate strategică majoră a Uniunii. În acest sens, extinderea devine un pilon central al instrumentului „Europa globală” din viitorul buget, reprezentând 21% din bugetul propus al acestuia, o sumă de 43,1 miliarde EUR. Această finanțare este direcționată specific către asistența pentru preaderare, consolidarea instituțională a partenerilor din vecinătatea estică și pregătirile interne ale UE pentru primirea noilor membri.
Aderarea rămâne un parcurs ancorat strict în meritocrație, în care îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga reprezintă condiția obligatorie pentru orice progres. Parlamentul subliniază că nu există scurtături sau proceduri accelerate care să compromită integritatea valorilor europene. Statul de drept, independența justiției, lupta împotriva corupției și libertatea mass-mediei rămân pilonii centrali ai oricărei negocieri.
Mai mult, Parlamentul subliniază că aderarea unui stat poate avea loc numai după ce acesta se aliniază pe deplin la Politica Externă și de Securitate Comună (PESC), inclusiv prin adoptarea măsurilor restrictive și alinierea la politica vizelor. În acest sens, raportul salută succesul dialogului cu partenerii din Balcanii de Vest, dar trage un semnal de alarmă serios privind regresele democratice din țări precum Serbia, Georgia și Turcia. Parlamentul observă că cele mai îngrijorătoare evoluții au loc tocmai în statele cel mai puțin aliniate la politica externă a UE și solicită măsuri ferme pentru a împiedica alte țări candidate să urmeze acest exemplu de stagnare.
Divergențele sistematice față de valorile și deciziile de politică externă ale Uniunii constituie, conform raportului, o barieră fundamentală în calea aderării. Se așteaptă ca toate statele candidate să se alinieze nu doar la principiile diplomatice, ci și la Politica de Securitate și Apărare Comună (PSAC), participând activ la misiunile și obiectivele acesteia. Ca formă de recunoaștere a eforturilor depuse, Parlamentul încurajează invitarea miniștrilor de externe din țările candidate care sunt deja pe deplin aliniate la politica externă a UE să participe ca invitați la summiturile Consiliului de Afaceri Externe.
Pentru ca o Uniune extinsă să rămână un actor global eficient, raportul cere reforme interne profunde. O propunere majoră este introducerea votului cu majoritate calificată în etapele intermediare ale procesului de extindere, măsură menită să împiedice blocarea progreselor de către interesele individuale ale unui singur stat membru. Parlamentul avertizează că „costul neextinderii depășește costul finalizării procesului”, deoarece absența unei perspective clare riscă să creeze „zone geopolitice gri”, extrem de vulnerabile la influențele actorilor străini ostili.
Dincolo de aspectele strategice și de reformele instituționale propuse, raportul pune un accent puternic pe transparența procesului și pe implicarea activă a cetățenilor în dezbaterile privind viitorul Uniunii.
Deputații europeni insistă ca instituțiile UE să comunice mai eficient beneficiile concrete ale aderării, subliniind că succesul acestei etape depinde direct de susținerea publicului larg. De asemenea, se atrage atenția asupra necesității unui sprijin constant pentru societatea civilă și mass-media independentă din țările candidate, entități care joacă un rol vital în monitorizarea reformelor și în menținerea responsabilității guvernelor.
Votul europarlamentarilor români
Raportul a fost adoptat cu 385 de voturi pentru, 147 împotrivă și 98 de abțineri. Europarlamentarii români au votat astfel:
Pentru
ECR:Sturdza, Terheş
PPE:Bogdan, Buda Daniel, Falcă, Hava, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler
Renew:Barna, Tomac
S&D:Benea, Cârciu, Cristea, Dîncu, Firea, Grapini, Manda, Negrescu, Tudose
Verzi:Ștefănuță
Niciun europarlamentar român nu a votat împotrivă.
Abțineri
ECR:Piperea, Târziu
NI:Lazarus
Un loc central în această strategie îl ocupă Ucraina și Republica Moldova, state care au demonstrat o reziliență excepțională în fața presiunilor externe. Raportul recunoaște faptul că Ucraina contribuie deja la securitatea europeană prin sacrificiul și eforturile sale, impunând astfel o accelerare a integrării prin deschiderea rapidă a negocierilor pe grupuri tematice de capitole.
Republica Moldova este, la rândul său, felicitată pentru progresele administrative solide realizate în ciuda atacurilor hibride neîncetate menite să îi destabilizeze parcursul european. Parlamentul solicită eliminarea oricăror bariere politice artificiale și invită statele membre să susțină acest proces prin mecanisme financiare previzibile și proiecte de conectivitate, precum cele din domeniul energiei și transporturilor în regiunea Mării Negre.
Un pilon esențial al aderării unui stat candidat este susținerea financiară concretă și pe termen lung. Parlamentul ia act de faptul că propunerea Comisiei pentru bugetul multianual (CFM 2028-2034) identifică extinderea ca o prioritate strategică majoră a Uniunii. În acest sens, extinderea devine un pilon central al instrumentului „Europa globală” din viitorul buget, reprezentând 21% din bugetul propus al acestuia, o sumă de 43,1 miliarde EUR. Această finanțare este direcționată specific către asistența pentru preaderare, consolidarea instituțională a partenerilor din vecinătatea estică și pregătirile interne ale UE pentru primirea noilor membri.
Aderarea rămâne un parcurs ancorat strict în meritocrație, în care îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga reprezintă condiția obligatorie pentru orice progres. Parlamentul subliniază că nu există scurtături sau proceduri accelerate care să compromită integritatea valorilor europene. Statul de drept, independența justiției, lupta împotriva corupției și libertatea mass-mediei rămân pilonii centrali ai oricărei negocieri.
Mai mult, Parlamentul subliniază că aderarea unui stat poate avea loc numai după ce acesta se aliniază pe deplin la Politica Externă și de Securitate Comună (PESC), inclusiv prin adoptarea măsurilor restrictive și alinierea la politica vizelor. În acest sens, raportul salută succesul dialogului cu partenerii din Balcanii de Vest, dar trage un semnal de alarmă serios privind regresele democratice din țări precum Serbia, Georgia și Turcia. Parlamentul observă că cele mai îngrijorătoare evoluții au loc tocmai în statele cel mai puțin aliniate la politica externă a UE și solicită măsuri ferme pentru a împiedica alte țări candidate să urmeze acest exemplu de stagnare.
Divergențele sistematice față de valorile și deciziile de politică externă ale Uniunii constituie, conform raportului, o barieră fundamentală în calea aderării. Se așteaptă ca toate statele candidate să se alinieze nu doar la principiile diplomatice, ci și la Politica de Securitate și Apărare Comună (PSAC), participând activ la misiunile și obiectivele acesteia. Ca formă de recunoaștere a eforturilor depuse, Parlamentul încurajează invitarea miniștrilor de externe din țările candidate care sunt deja pe deplin aliniate la politica externă a UE să participe ca invitați la summiturile Consiliului de Afaceri Externe.
Pentru ca o Uniune extinsă să rămână un actor global eficient, raportul cere reforme interne profunde. O propunere majoră este introducerea votului cu majoritate calificată în etapele intermediare ale procesului de extindere, măsură menită să împiedice blocarea progreselor de către interesele individuale ale unui singur stat membru. Parlamentul avertizează că „costul neextinderii depășește costul finalizării procesului”, deoarece absența unei perspective clare riscă să creeze „zone geopolitice gri”, extrem de vulnerabile la influențele actorilor străini ostili.
Dincolo de aspectele strategice și de reformele instituționale propuse, raportul pune un accent puternic pe transparența procesului și pe implicarea activă a cetățenilor în dezbaterile privind viitorul Uniunii.
Deputații europeni insistă ca instituțiile UE să comunice mai eficient beneficiile concrete ale aderării, subliniind că succesul acestei etape depinde direct de susținerea publicului larg. De asemenea, se atrage atenția asupra necesității unui sprijin constant pentru societatea civilă și mass-media independentă din țările candidate, entități care joacă un rol vital în monitorizarea reformelor și în menținerea responsabilității guvernelor.
Votul europarlamentarilor români
Raportul a fost adoptat cu 385 de voturi pentru, 147 împotrivă și 98 de abțineri. Europarlamentarii români au votat astfel:
Pentru
ECR:Sturdza, Terheş
PPE:Bogdan, Buda Daniel, Falcă, Hava, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler
Renew:Barna, Tomac
S&D:Benea, Cârciu, Cristea, Dîncu, Firea, Grapini, Manda, Negrescu, Tudose
Verzi:Ștefănuță
Niciun europarlamentar român nu a votat împotrivă.
Abțineri
ECR:Piperea, Târziu
NI:Lazarus
