În ultimele trei luni, în Serbia au avut loc ample manifestații ale populației împotriva corupției guvernamentale. Acestea au dus la demisiile unor lideri politici, precum premierul Miloš Vučević, un aliat al președintelui Aleksandar Vučić, sau primarul din Novi Sad, Milan Đurić.

În acest context, în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European din săptămâna 10-13 februarie, a avut loc o dezbatere pe tema crizei politice din Serbia.

De ce au pornit protestele din Serbia?

Pe 1 noiembrie, o parte din acoperișul gării din Novi Sad, al doilea oraș al țării și reședința provinciei autonome Voivodina, s-a prăbușit, ducând la moartea a 15 persoane.
Protestatarii, majoritatea lor studenți, au considerat că această tragedie este efectul corupției guvernamentale din Serbia și au solicitat tragerea la răspundere a celor vinovați.
Manifestanții au continuat să pună presiune pe autorități prin organizarea unor marșuri precum cel de la Belgrad la Novi Sad (distanța dintre cele două localități fiind de 80 de km), sau cel către orașul Kragujevac, aflat în centrul țării.

Președintele Aleksandar Vučić a susținut faptul că protestatarii lucrează cu serviciile de spionaj străine și a declarat că a învins ceea ce el numește o “revoluție colorată”.

Liderul de la Belgrad a organizat la rândul său o serie de manifestații ale susținătorilor lui.

Intervențiile europarlamentarilor români

În cadrul dezbaterii, o serie de europarlamentari români au luat cuvântul, și anume:

Șerban Dimitrie Sturdza (ECR) a menționat în discursul său faptul că manifestațiile au transmis un mesaj clar elitelor politice din Serbia, care sunt nevoite să adopte măsuri pentru a recalibra parcursul european al țării. Eurodeputatul a concluzionat spunând că “autoritățile de la Belgrad ar trebui să accelereze adoptarea acquis-ului comunitar”.

Eugen Tomac (Renew Europe) a subliniat faptul că tragedia de la Novi Sad a scos la iveală nemulțumirea cetățenilor sârbi față de autoritățile din țara lor. El a criticat atitudinea duplicitară a decidenților politici din Serbia, care pe de o parte sprijină parcursul european, iar pe de altă parte mențin în continuare relații apropiate de Rusia. “Acest dublu standard nu poate funcționa, iar oamenii din Serbia sunt nerăbdători să se renunțe la acest dublu standard. Pentru asta trebuie să fim alături de vocile speranței din Serbia”.

Diana Iovanovici Șoșoacă (neafiliat) a făcut o paralelă între manifestațiile din Serbia și cele de pe Maidan, din Ucraina, din anul 2013. Ea a criticat și indiferența Uniunii Europene față de campania militară a NATO împotriva Iugoslaviei din 1999, din timpul războiului din Kosovo. Nu în ultimul rând, europarlamentara a subliniat faptul că “cei mai mulți dintre sârbi nu își doresc Uniunea Europeană”.

Concluzii

Manifestațiile recente din Serbia evidențiază nemulțumirea profundă a unei părți semnificative a populației față de corupția guvernamentală și gestionarea deficitară a resurselor publice.

Aceste proteste, declanșate de o tragedie cu impact emoțional puternic, au condus la demisii importante și au atras atenția instituțiilor europene asupra instabilității politice din țară.

Astfel, dezbaterea din Parlamentul European reflectă perspective diverse asupra situației, de la susținerea unui parcurs european clar al Serbiei la scepticismul față de aderarea acesteia la Uniunea Europeană. În acest context, viitorul politic al Serbiei va depinde atât de capacitatea autorităților de a răspunde cerințelor protestatarilor, cât și de echilibrul pe care îl vor menține în relațiile internaționale.

Pe termen scurt, este probabil ca manifestațiile să continue, iar rezultatul acestora va fi decisiv pentru parcursul european al țării.