Cadrul Financiar Multianual 2028-2034 (CFM) este în plină dezbatere și nu putem să nu ne întrebăm: care vor fi prioritățile la nivel european?

Înainte de a oferi un răspuns acestor întrebări, este necesară o scurtă recapitulare. Comisia Europeană a înaintat propunerea sa privind următorul exercițiu financiar pe 15 iulie 2025, schimbând complet structura (de la 7 priorități am trecut la 4 piloni), dar și rațiunea din spate: ne bazăm pe reforme, adică pe îndeplinirea indicatorilor mai degrabă decât pe consumul „în gol“ pentru dezvoltare. Propunerea, în valoare de 2000 de miliarde de euro, dă un reset substanțial modului de luare a deciziilor și a întregii construcții:

• Cei 4 piloni: Planurile de parteneriat național-regionale, Fondul pentru Competitivitate, Europa Globală, Partea Administrativă;
• Un nou sistem de guvernanță pentru gestionarea fondurilor europene prin Planurile de parteneriat. Aceste planuri reprezintă, de fapt, coagularea Politicii Agricole Comune și a Politicii de Coeziune, sub aceeași umbrelă și sub un proces periodic de evaluare cu același set de indicatori.
• România este beneficiar net al ambelor politici. Mai mult, am putea spune că pe baza lor s-a creionat dezvoltarea țării noastre de la aderare. Numai pentru perioada 2021-2027 România a avut alocate în cadrul Politicii de Coeziune fonduri în valoare de 31,5 miliarde de euro, ce au depășit 46 miliarde de euro incluzând cofinanțarea națională și diverse programe conexe. Tot în cadrul exercițiului financiar curent, alocarea destinată României prin Politica Agricolă Comună este de aproximativ 20 de miliarde de euro, din care 13,3 miliarde de euro reprezintă plăți directe pentru fermieri, iar 6,7 miliarde de euro, finanțare pentru proiecte de dezvoltare regională.

Astfel, îngrijorările privind propunerea Comisiei Europene nu au întârziat să apară. Printre acestea se află ideea de „flexibilizare”, care ar lăsa o marjă de 20% guvernelor să aloce pentru subiectele prioritare fără a trece prin Parlament, dar și faptul că „simplificarea” înseamnă, de fapt, concatenarea mai multor programe precum AgoraEU care va avea ca destin diminuarea sprijinului pentru beneficiari.

Poziția Parlamentului European, adoptată în aprilie 2026, cere o creștere a bugetului pentru a reuși armonizarea tuturor priorităților. Parlamentul respinge totodată renaționalizarea fondurilor - din perspectiva în care statele membre ar putea decide fiecare ce să facă cu o anumită parte din fonduri sub pretextul „flexibilității” și modelul „un singur plan per stat membru” propus de Comisie, avertizând că ar slăbi transparența și ar crea competiție între beneficiari.

Știm, de altfel, faptul că Parlamentul European a invocat de-a lungul timpului punerea în practică a prerogativului de monitorizare și transparență pentru statele membre și că pentru europarlamentari, acest punct reprezenta o linie roșie. Pentru a acoperi rambursarea datoriei NextGenerationEU și a finanța ambițiile bugetare, Parlamentul solicită resurse proprii noi de circa 60 de miliarde de euro anual.

Unul dintre cei doi co-raportori ai dosarului bugetului este Siegfried Mureșan (PPE), acest fapt reprezentând un avantaj strategic pentru România.

Pe 1 iunie, s-a reunit grupul „Prietenii Coeziunii” - un grup format din reprezentanții Bulgariei, Cehiei, Croației, Estoniei, Greciei, Italiei, Lituaniei, Letoniei, Maltei, Poloniei, Portugaliei, României, Sloveniei, Slovaciei, Spaniei și Ungariei, care are drept scop protejarea și securizarea fondurilor pentru dezvoltare regională. Grupul notează faptul că în propunerea Comisiei, Politica de coeziune, Politica agricolă comună (PAC) și Politica comună în domeniul pescuitului (PCP) „se confruntă cu reduceri în termeni reali, în ciuda creșterii generale a volumului noului CFM” și astfel se solicită creșterea pentru pilonul I al bugetului.

Mai mult, se solicită reducerea rezervei pentru criză de 10% care, în contextul folosirii fondurilor pentru politica de coeziune în regim dual-use (infrastructură civilă și militară) și întărirea granițelor, ar duce la o diminuarea a misiunii celor mai importante fonduri care produc impact vizibil în viața cetățenilor europeni.

De asemenea, se solicită o schemă de rambursare mai graduală a Next Generation EU și noi împrumuturi comune pentru sprijinirea împrumuturilor ca opțiuni pentru finanțarea investițiilor și a bunurilor publice europene esențiale pentru autonomia strategică pe termen lung.

Consiliul UE a publicat pe 12 iunie poziția sa realizată sub cârma președinției cipriote după 5 luni de consultări. Președinția a înaintat un ghid de negociere pentru Cadrul Financiar Multianual și propune o reducere generală moderată de 2% (32,8 miliarde EUR) în comparație cu propunerea Comisiei Europene.

Mai exact, de la 1,76 trilioane EUR la 1,73 trilioane EUR. Acest lucru ar aduce bugetul la 1,23% din Venitul Național Brut (VNB) al UE, sau 1,13% excluzând rambursarea datoriei NextGenerationEU, față de 1,26% din VNB, respectiv 1,15% excluzând rambursarea datoriei NextGenerationEU, în propunerea Comisiei.

Reducerea se aplică tuturor rubricilor, deși nu într-o manieră strict orizontală, reflectând structura distinctă și constrângerile fiecărei rubrici. În acest context, Pilonul 1 face obiectul celei mai mici reduceri, deoarece alocările naționale și rambursarea datoriei NextGenerationEU sunt domenii în care alte tăieri sunt deosebit de greu de realizat. Mai mult, Politica de coeziune, politica comună în domeniul pescuitului și Politica Agricolă Comună au fost singurele reduse în termeni reali în propunerea Comisiei, în comparație cu actualul CFM 2021–2027. Din acest motiv, Președinția propune o suplimentare unică (de tip one-off) pentru statele membre cu un VNB sub 90% din media UE.

Pe 12 iunie, a avut loc o conferința de presă pe CFM susținută de cei 2 co-raportori ai Parlamentului European, care vine ca un răspuns la poziția Consiliului UE. Parlamentul respinge ferm tăierile propuse de Consiliu și insistă că fără resurse proprii noi — în special o taxă digitală pe marile corporații tech americane — este imposibil să finanțezi ambițiile UE fără să crești contribuțiile statelor membre.

Întrebați despre riscul unui conflict cu administrația SUA, co-raportorii au răspuns că taxa digitală poate fi introdusă fără a afecta relațiile transatlantice. Amândoi subliniază urgența — acordul privind CFM 2028-2034 trebuie finalizat până la sfârșitul lui 2026 pentru ca legislația secundară să fie gata în 2027 și beneficiarii să poată absorbi fonduri din 2028.

Subiectul Cadrului Financiar Multianual este în lumina reflectoarelor pentru Consiliul European, care s-a reunit în perioada 18-19 iunie.

Tot în această săptămână, Consiliul UE a publicat pozițiile sale:

• Planurile de parteneriat național -regionale = modul strategic în care vor fi integrați toți actorii societali pentru absorbția fondurilor din primul pilon
• Fiecare stat va avea un plan comprehensiv care are în vedere conectarea reformelor cu investițiile la nivel național și absorbția fondurilor din primul pilon.
• Fiecare plan este conturat în funcție de prioritățile naționale și regionale în funcție de reducerea disparităților regionale, investițiile în pilonii de drepturi sociale, o mai mare atenție destinată securității granițelor.
• Fondul ar urma să fie implementat prin envelope financiare pre-alocate național, pe baza planurilor de investiții și reforme pregătite de fiecare stat membru. Planurile trebuie elaborate și implementate în strânsă parteneriat între autoritățile naționale, regionale și locale, părțile interesate relevante, precum și în coordonare cu Comisia Europeană.
• Fiecare plan va trebui să atingă anumite obiective strategice la nivelul întregii UE și să îndeplinească jaloanele și țintele convenite. Finanțarea va fi eliberată de Comisie la îndeplinirea acestora. Finanțarea va fi, de asemenea, condiționată de respectarea unor condiții orizontale legate de drepturile fundamentale și respectarea statului de drept.
• În ceea ce privește agricultura și pescuitul, cadrul va asigura continuitatea finanțării beneficiarilor, consolidând totodată rolul politicii agricole comune și al politicii comune în domeniul pescuitului pentru următoarea perioadă de programare.
• ATENȚIE: Începe negocierea pe Regulamentul privind PPNR-ul și modul în care vom asigura absorbția fondurilor.

Fondul de Competitivitate Europeană
Acest fond înlocuiește 14 instrumente existente într-un cadru unic, cu scopul de a reduce decalajul de inovare al Europei față de principalii competitori globali, de a reduce dependențele și de a atrage investiții private alături de finanțarea publică.

Domeniile prioritare sunt: Tranziție verde și decarbonizare industrială; Sănătate, biotehnologii, agricultură și bioeconomie; Leadership digital și Reziliență, securitate, industrie de apărare și spațiu.

Consiliul consolidează rolul statelor membre în guvernanța fondului, acordându-le un rol în furnizarea de contribuții strategice privind direcția generală a fondului și definirea priorităților.

Consiliul acordă o atenție specială pentru IMM-uri prin apeluri dedicate și stimulente pentru capital privat.

Se aliniază cu Fondul European de Apărare pentru mai mult control național în deciziile de finanțare
În ceea ce privește politica spațială, statele membre au introdus modificări majore privind noul Serviciu Guvernamental de Observare a Pământului (EOGS), care va valorifica datele spațiale în sprijinul procesului decizional european autonom în domeniul securității și apărării. Consiliul introduce o abordare graduală implicând punerea în comun a resurselor și analiza lacunelor.

În seara de 18 iunie, imediat după prima rundă de negocieri din cadrul Consiliului European, a avut loc prima reuniune de coordonare a grupului „Prietenii Coeziunii” la nivel de lideri, înaintea discuțiilor privind Cadrul Financiar Multianual (MFF) 2028–2034, găzduită de Președintele României, Nicușor Dan, și Prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni. În cadrul întâlnirii s-a pledat pentru un buget al UE ambițios, cu resurse suficiente pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, precum și pentru consolidarea competitivității generale în întreaga Uniune European

La finalul întâlnirii Consiliului European, a avut loc un schimb de opinii cu privire la noul Cadru Financiar Multianual în legătură cu președinția cipriotă și a prezentării Cutiei de negociere (Negotiating Box) cu cifre. Consiliul European solicită Președinției irlandeze, care își va începe mandatul de la 1 iulie, să mizeze pe avansarea lucrărilor privind Cutia de negociere până la Consiliul European din octombrie, în vederea obținerii unui acord în timp util. Un acord înainte de sfârșitul anului 2026 ar permite adoptarea actelor legislative în 2027, ceea ce este necesar pentru a asigura că fondurile UE ajung la beneficiari fără întrerupere în ianuarie 2028.

Practic? Am ajuns la jumătatea procesului. De aici începe bătălia acerbă pentru alocarea bugetelor. Toamna va fi sezonul critic. Să vedem cum va înainta procesul de negociere Președinția irlandeză și dacă la finalul anului vom avea un acord. Știm deja că România ar urma să primească aproximativ 60.2 miliarde de euro, dar întrebarea este: care sunt prioritățile țării noastre și cum vom asigura o absorbție mai bună?