Ce se mai întâmplă la vecini: criza politică din Bulgaria
Pentru majoritatea cetățenilor europeni, data de 9 iunie a reprezentat ziua în care și-au ales reprezentanții în Parlamentul European. Pentru bulgari însă, această zi a avut o dublă semnificație: a reprezentat un nou episod al crizei politice generate de incapacitatea formării unei coaliții de guvernare stabile. Instabilitatea politică afectează țara încă din 2021 și, cel mai probabil, va continua, având o serie de efecte negative asupra statului est-european care a aderat la blocul comunitar european pe 1 ianuarie 2007.
Începând cu 2017, Bulgaria a fost guvernată de un cabinet de coaliție, condus de către Boiko Borisov, liderul partidului conservator populist GERB. Guvernarea acestuia a fost marcată de numeroase scandaluri de corupție, inclusiv unele care priveau alocarea fondurilor europene. În aceste condiții, în vara lui 2020, în plină pandemie de COVID-19, în țară au izbucnit proteste anti-guvernamentale care au continuat până în primăvara anului următor.
Pe 4 aprilie 2021 au avut loc alegeri parlamentare la termen. Coaliția de guvernare a obținut cele mai multe mandate, dar și-a pierdut majoritatea în legislativul de la Sofia. Un rezultat slab a fost înregistrat și de alianța de stânga (BSP), condusă de Partidul Socialist Bulgar. În premieră, în noul parlament au intrat și mai multe partide anti-sistem, cel mai important dintre acestea, partidul populist Există un Astfel de Popor (ITN), fondat de către cântărețul și vedeta TV Slavi Trifonov, obținând al doilea loc. Având în vedere rezultatele, președintele Rumen Radev a oferit mandatul de formare a guvernului către GERB, însă acesta nu a reușit să formeze un nou executiv întrucât nu a reușit să coalizeze o majoritate parlamentară. Președintele Radev a oferit în aceste condiții un mandat către ITN, însă formațiunea l-a refuzat când Borisov a anunțat că ar susține un guvern al ITN. După ce nici Partidul Socialist nu a reușit să formeze un nou executiv, Stefan Ianev a fost numit premier interimar, iar alegeri anticipate au fost convocate pe 11 iulie 2021.
În urma alegerilor anticipate, care au înregistrat o prezență la vot mai mică, GERB și Partidul Socialist au pierdut locuri, în timp ce formațiunile anti-sistem și-au consolidat câștigul, dar nu au reușit să obțină o majoritate. ITN, partidul care a primit primul mandat din partea șefului statului pentru a forma un nou guvern, nu a reușit să obțină sprijin pentru un executiv minoritar. GERB nu a dorit să încerce să formeze un cabinet, iar socialiștii au eșuat să obțină sprijin pentru învestirea unui guvern interimar pentru un mandat de 4 ani. În aceste condiții au fost convocate noi alegeri anticipate pe 14 noiembrie, în aceeași zi cu alegerile prezidențiale.
Cel de-al treilea scrutin parlamentar din anul 2021 a fost câștigat de partidul centrist și anticorupție Continuăm Schimbarea (PP), fondat cu doar două luni în urmă de către Kiril Petkov și Asen Vasilev, doi foști miniștri în guvernul interimar al lui Ianev, absolvenți ai Universității Harvard. În cadrul scrutinului la care s-a înregistrat o nouă scădere a prezenței la vot, un semn al pierderii încrederii electoratului în instituțiile democratice, atât ITN, cât și GERB și BSP au pierdut mandate. În parlament a intrat un nou partid, Renașterea (VAZ), o formațiune de extremă-dreapta care s-a remarcat în contextul protestelor împotriva introducerii certificatelor verzi în timpul pandemiei. Reales pentru un nou mandat de președinte, Rumen Radev a oferit primul mandat de formare a guvernului către PP. În cele din urmă, formațiunea a ajuns la un acord de coaliție cu BSP, ITN și DB (Bulgaria Democrată), fiind format un guvern condus de Kiril Petkov. Pentru prima oară după câteva luni, Bulgaria avea un executiv cu puteri depline.
Noul cabinet Petkov avea să se confrunte cu o criză deosebit de importantă la doar două luni de la preluarea mandatului: începerea războiului din Ucraina. Într-o țară cu legături istorice puternice cu Rusia, guvernul a trebuit să acționeze cu grijă în această perioadă tulbure, trimițând prin intermediari ajutor militar Kievului. Un alt subiect sensibil, și care avea să ducă în cele din urmă la căderea executivului Petkov, a fost cel al ridicării veto-ului Bulgariei cu privire la începerea negocierilor de aderare la UE cu Macedonia de Nord. Nefiind de acord cu această măsură, ITN a părăsit guvernul, care și-a pierdut astfel majoritatea în parlament. La finalul lunii iunie 2022, guvernul Petkov a pierdut o moțiune de cenzură, fiind demis. Întrucât nu s-a reușit formarea unui nou cabinet, au fost convocate noi alegeri anticipate pe 2 octombrie 2022. Galab Donev a fost numit premier interimar.
În urma celui de-al patrulea scrutin (și al treilea anticipat) din ultimii doi ani, GERB a obținut cele mai multe locuri în parlament, iar partidele fostei coaliții de guvernare (PP, BSP și DB) nu au reușit să obțină o majoritate. ITN nu a trecut pragul electoral, iar partidele naționaliste și pro-ruse au obținut câștiguri. Guvernul propus de GERB, care urma să fie condus de Nikolai Gabrovski, a fost respins de către legislativ. Întrucât după acest eșec, nici PP și nici BSP nu au reușit să formeze un cabinet, parlamentul a fost dizolvat din nou, următoarele alegeri anticipate urmând a avea loc pe 2 aprilie 2023.
După alegerile din aprilie, GERB și PP au ajuns la un acord de guvernare prin rotație. Conform înțelegerii, Nikolai Denkov, propunerea de premier a PP, urma să conducă executivul pentru primele 9 luni, iar Mariya Gabriel, candidata GERB și Comisara Europeană pentru Inovare, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret, să fie vicepremier și ministru de externe. Ulterior, cei doi urmau să facă schimb de poziții. După învestire, cabinetul Denkov a lucrat pentru aderarea Bulgariei la Spațiul Schengen și la zona euro. Conform acordului de coaliție, în martie 2024 premierul și-a dat demisia, însă o dispută legată de dorința GERB ca Mariya Gabriel să fie atât premier, cât și ministru de externe, a dus la tensiuni și la imposibilitatea formării unui nou guvern, rotativa eșuând. Întrucât nici PP și nici ITN, reintrat în parlament la alegerile din 2023, nu au putut forma un cabinet, au fost convocate noi alegeri pe 9 iunie, în aceeași zi cu cele europarlamentare.
Nici de această dată evoluția nu a fost una pozitivă, atât GERB, cât și PP nereușind să formeze un guvern în urma scrutinului la care s-a înregistrat o prezență la vot de doar 33%. Președintele Radev a acordat mandatul de formare a executivului către ITN, clasat pe locul 6. Întrucât șansele formațiunii să reușească sunt mici, se pare că Bulgaria se îndreaptă spre un nou scrutin anticipat, al șaselea din 2021 și până în prezent.
Această criză, care afectează statul est-european de mai bine de 3 ani, are o serie de consecințe negative pentru Bulgaria. În primul rând, toată această succesiune de alegeri anticipate subminează încrederea cetățenilor bulgari în instituțiile democratice și în capacitatea lor de a rezolva problemele țării. Lipsa încrederii este sugerată de prezența tot mai mică la vot, care a scăzut de la 49,10% în aprilie 2021 la 33,40% în iunie 2024. Pe fondul prefigurării continuării instabilității politice, există posibilitatea ca o parte dintre cetățenii care se vor prezenta la urne să susțină formațiuni politice extremiste pentru a încerca să pună capăt impasului în care se află Bulgaria.
De asemenea, amânarea adoptării euro este o altă consecință a situației din țară. Bulgaria face parte din mecanismul ERM II, care permite reducerea fluctuației ratei de schimb valutar în raport cu euro, asigurând astfel o mai mare stabilitate monetară. Adoptarea monedei unice, preconizată inițial a avea loc pe 1 ianuarie 2024, a fost amânată cu un an datorită neîndeplinirii criteriului inflației și a neadaptării legislației din cauza lipsei unui parlament. Între timp, legislația a fost revizuită, însă criteriul inflației rămâne în continuare neîndeplinit, după cum rezultă din raportul de convergență al Băncii Centrale Europene. Astfel, adoptarea euro pe 1 ianuarie 2025 este imposibilă. În contextul continuării instabilității politice, rămâne de văzut dacă va fi posibilă schimbarea monedei în 2026, sau va fi o nouă amânare.
Nu în ultimul rând, UE fiind în plin proces de creare a noii Comisii Europene, va fi nevoie de o nominalizare a unui comisar din partea Bulgariei. Cu toate acestea, dat fiind că țara este guvernată de un executiv interimar, se pune problema legitimității unei propuneri făcute de către acesta. O situație asemănătoare a existat în cazul României în 2019, atunci când guvernul Dăncilă, rămas interimar după demiterea prin moțiune de cenzură, l-a nominalizat pe Victor Negrescu drept comisar european. Propunerea lui nu a fost acceptată de către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, datorită situației politice de la București. Abia după preluarea mandatului de premier de către Ludovic Orban, lidera executivului european a acceptat noua propunere a României, Adina Vălean. Rămâne de văzut ce se va întâmpla în cazul Bulgariei, mai ales dacă vor fi convocate noi alegeri parlamentare anticipate.
Perspectivele în privința viitorului politic al Bulgariei nu sunt bune, iar continuarea crizei de la Sofia va agrava și mai mult stabilitatea țării, într-o perioadă de schimbări la nivel european și de crize internaționale care afectează puternic inclusiv statul est-european.
Începând cu 2017, Bulgaria a fost guvernată de un cabinet de coaliție, condus de către Boiko Borisov, liderul partidului conservator populist GERB. Guvernarea acestuia a fost marcată de numeroase scandaluri de corupție, inclusiv unele care priveau alocarea fondurilor europene. În aceste condiții, în vara lui 2020, în plină pandemie de COVID-19, în țară au izbucnit proteste anti-guvernamentale care au continuat până în primăvara anului următor.
Pe 4 aprilie 2021 au avut loc alegeri parlamentare la termen. Coaliția de guvernare a obținut cele mai multe mandate, dar și-a pierdut majoritatea în legislativul de la Sofia. Un rezultat slab a fost înregistrat și de alianța de stânga (BSP), condusă de Partidul Socialist Bulgar. În premieră, în noul parlament au intrat și mai multe partide anti-sistem, cel mai important dintre acestea, partidul populist Există un Astfel de Popor (ITN), fondat de către cântărețul și vedeta TV Slavi Trifonov, obținând al doilea loc. Având în vedere rezultatele, președintele Rumen Radev a oferit mandatul de formare a guvernului către GERB, însă acesta nu a reușit să formeze un nou executiv întrucât nu a reușit să coalizeze o majoritate parlamentară. Președintele Radev a oferit în aceste condiții un mandat către ITN, însă formațiunea l-a refuzat când Borisov a anunțat că ar susține un guvern al ITN. După ce nici Partidul Socialist nu a reușit să formeze un nou executiv, Stefan Ianev a fost numit premier interimar, iar alegeri anticipate au fost convocate pe 11 iulie 2021.
În urma alegerilor anticipate, care au înregistrat o prezență la vot mai mică, GERB și Partidul Socialist au pierdut locuri, în timp ce formațiunile anti-sistem și-au consolidat câștigul, dar nu au reușit să obțină o majoritate. ITN, partidul care a primit primul mandat din partea șefului statului pentru a forma un nou guvern, nu a reușit să obțină sprijin pentru un executiv minoritar. GERB nu a dorit să încerce să formeze un cabinet, iar socialiștii au eșuat să obțină sprijin pentru învestirea unui guvern interimar pentru un mandat de 4 ani. În aceste condiții au fost convocate noi alegeri anticipate pe 14 noiembrie, în aceeași zi cu alegerile prezidențiale.
Cel de-al treilea scrutin parlamentar din anul 2021 a fost câștigat de partidul centrist și anticorupție Continuăm Schimbarea (PP), fondat cu doar două luni în urmă de către Kiril Petkov și Asen Vasilev, doi foști miniștri în guvernul interimar al lui Ianev, absolvenți ai Universității Harvard. În cadrul scrutinului la care s-a înregistrat o nouă scădere a prezenței la vot, un semn al pierderii încrederii electoratului în instituțiile democratice, atât ITN, cât și GERB și BSP au pierdut mandate. În parlament a intrat un nou partid, Renașterea (VAZ), o formațiune de extremă-dreapta care s-a remarcat în contextul protestelor împotriva introducerii certificatelor verzi în timpul pandemiei. Reales pentru un nou mandat de președinte, Rumen Radev a oferit primul mandat de formare a guvernului către PP. În cele din urmă, formațiunea a ajuns la un acord de coaliție cu BSP, ITN și DB (Bulgaria Democrată), fiind format un guvern condus de Kiril Petkov. Pentru prima oară după câteva luni, Bulgaria avea un executiv cu puteri depline.
Noul cabinet Petkov avea să se confrunte cu o criză deosebit de importantă la doar două luni de la preluarea mandatului: începerea războiului din Ucraina. Într-o țară cu legături istorice puternice cu Rusia, guvernul a trebuit să acționeze cu grijă în această perioadă tulbure, trimițând prin intermediari ajutor militar Kievului. Un alt subiect sensibil, și care avea să ducă în cele din urmă la căderea executivului Petkov, a fost cel al ridicării veto-ului Bulgariei cu privire la începerea negocierilor de aderare la UE cu Macedonia de Nord. Nefiind de acord cu această măsură, ITN a părăsit guvernul, care și-a pierdut astfel majoritatea în parlament. La finalul lunii iunie 2022, guvernul Petkov a pierdut o moțiune de cenzură, fiind demis. Întrucât nu s-a reușit formarea unui nou cabinet, au fost convocate noi alegeri anticipate pe 2 octombrie 2022. Galab Donev a fost numit premier interimar.
În urma celui de-al patrulea scrutin (și al treilea anticipat) din ultimii doi ani, GERB a obținut cele mai multe locuri în parlament, iar partidele fostei coaliții de guvernare (PP, BSP și DB) nu au reușit să obțină o majoritate. ITN nu a trecut pragul electoral, iar partidele naționaliste și pro-ruse au obținut câștiguri. Guvernul propus de GERB, care urma să fie condus de Nikolai Gabrovski, a fost respins de către legislativ. Întrucât după acest eșec, nici PP și nici BSP nu au reușit să formeze un cabinet, parlamentul a fost dizolvat din nou, următoarele alegeri anticipate urmând a avea loc pe 2 aprilie 2023.
După alegerile din aprilie, GERB și PP au ajuns la un acord de guvernare prin rotație. Conform înțelegerii, Nikolai Denkov, propunerea de premier a PP, urma să conducă executivul pentru primele 9 luni, iar Mariya Gabriel, candidata GERB și Comisara Europeană pentru Inovare, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret, să fie vicepremier și ministru de externe. Ulterior, cei doi urmau să facă schimb de poziții. După învestire, cabinetul Denkov a lucrat pentru aderarea Bulgariei la Spațiul Schengen și la zona euro. Conform acordului de coaliție, în martie 2024 premierul și-a dat demisia, însă o dispută legată de dorința GERB ca Mariya Gabriel să fie atât premier, cât și ministru de externe, a dus la tensiuni și la imposibilitatea formării unui nou guvern, rotativa eșuând. Întrucât nici PP și nici ITN, reintrat în parlament la alegerile din 2023, nu au putut forma un cabinet, au fost convocate noi alegeri pe 9 iunie, în aceeași zi cu cele europarlamentare.
Nici de această dată evoluția nu a fost una pozitivă, atât GERB, cât și PP nereușind să formeze un guvern în urma scrutinului la care s-a înregistrat o prezență la vot de doar 33%. Președintele Radev a acordat mandatul de formare a executivului către ITN, clasat pe locul 6. Întrucât șansele formațiunii să reușească sunt mici, se pare că Bulgaria se îndreaptă spre un nou scrutin anticipat, al șaselea din 2021 și până în prezent.
Această criză, care afectează statul est-european de mai bine de 3 ani, are o serie de consecințe negative pentru Bulgaria. În primul rând, toată această succesiune de alegeri anticipate subminează încrederea cetățenilor bulgari în instituțiile democratice și în capacitatea lor de a rezolva problemele țării. Lipsa încrederii este sugerată de prezența tot mai mică la vot, care a scăzut de la 49,10% în aprilie 2021 la 33,40% în iunie 2024. Pe fondul prefigurării continuării instabilității politice, există posibilitatea ca o parte dintre cetățenii care se vor prezenta la urne să susțină formațiuni politice extremiste pentru a încerca să pună capăt impasului în care se află Bulgaria.
De asemenea, amânarea adoptării euro este o altă consecință a situației din țară. Bulgaria face parte din mecanismul ERM II, care permite reducerea fluctuației ratei de schimb valutar în raport cu euro, asigurând astfel o mai mare stabilitate monetară. Adoptarea monedei unice, preconizată inițial a avea loc pe 1 ianuarie 2024, a fost amânată cu un an datorită neîndeplinirii criteriului inflației și a neadaptării legislației din cauza lipsei unui parlament. Între timp, legislația a fost revizuită, însă criteriul inflației rămâne în continuare neîndeplinit, după cum rezultă din raportul de convergență al Băncii Centrale Europene. Astfel, adoptarea euro pe 1 ianuarie 2025 este imposibilă. În contextul continuării instabilității politice, rămâne de văzut dacă va fi posibilă schimbarea monedei în 2026, sau va fi o nouă amânare.
Nu în ultimul rând, UE fiind în plin proces de creare a noii Comisii Europene, va fi nevoie de o nominalizare a unui comisar din partea Bulgariei. Cu toate acestea, dat fiind că țara este guvernată de un executiv interimar, se pune problema legitimității unei propuneri făcute de către acesta. O situație asemănătoare a existat în cazul României în 2019, atunci când guvernul Dăncilă, rămas interimar după demiterea prin moțiune de cenzură, l-a nominalizat pe Victor Negrescu drept comisar european. Propunerea lui nu a fost acceptată de către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, datorită situației politice de la București. Abia după preluarea mandatului de premier de către Ludovic Orban, lidera executivului european a acceptat noua propunere a României, Adina Vălean. Rămâne de văzut ce se va întâmpla în cazul Bulgariei, mai ales dacă vor fi convocate noi alegeri parlamentare anticipate.
Perspectivele în privința viitorului politic al Bulgariei nu sunt bune, iar continuarea crizei de la Sofia va agrava și mai mult stabilitatea țării, într-o perioadă de schimbări la nivel european și de crize internaționale care afectează puternic inclusiv statul est-european.
