Parlamentul European a votat, pe 22 octombrie, amânarea cu 3 ani a unor obligații privind măsurarea și raportarea emisiilor de metan în sectorul energetic, inclusiv pentru producătorii europeni de petrol și gaze naturale. Decizia vine după ce Comisia Europeană propusese prelungirea anumitor termene de conformare, fără să modifice însă calendarul pentru primele rapoarte privind emisiile măsurate la nivelul instalațiilor producătorilor europeni.

În acest context, europarlamentarul român Dan Nica (S&D) a inițiat două amendamente care vizau prelungirea termenelor de raportare pentru producătorii europeni și adaptarea obligațiilor de monitorizare pentru exploatările offshore, inclusiv cele din Marea Neagră. Amendamentele au fost semnate de 32 din cei 33 de europarlamentari români, alături de patru europarlamentari bulgari.

• Amendamentul 5: Trei ani în plus pentru raportarea emisiilor de metan

Primul amendament prevedea amânarea cu trei ani a obligației producătorilor europeni de petrol și gaze naturale de a depune primele rapoarte privind emisiile de metan măsurate la nivelul instalațiilor și verificate independent. Mai exact, termenul de 5 februarie 2027 pentru activele operate să fie prelungit până la 5 februarie 2030, iar cel de 5 august 2028 pentru activele neoperate, până la 5 august 2031.

Amendamentul a fost adoptat cu 287 de voturi pentru, 268 împotrivă și 16 abțineri, la o diferență de numai 19 voturi. Dintre cei 21 de europarlamentari români care au participat la vot, 20 au votat pentru și unul singur împotrivă.

Au votat pentru:
PPE: Buda, Falcă, Motreanu, Mureșan, Popescu și Vălean;
S&D: Cristea, Firea, Grapini, Mușoiu și Tudose;
ECR: Axinia, Sturdza, Târziu, Teodorescu și Terheș;
Renew Europe: Barna, Tomac și Voiculescu;
Neafiliați: Lazarus.

A votat împotrivă: Nicu Ștefănuță (Verzi/ALE).

• Amendamentul 6: Reguli diferite pentru instalațiile offshore

Al doilea amendament viza obligațiile de detectare și cuantificare a scurgerilor de metan în cazul exploatărilor offshore, inclusiv cele din Marea Neagră. Acesta propunea limitarea anumitor cerințe de inspecție la componentele instalațiilor situate deasupra nivelului mării.

Regulamentul european prevede inspecții pentru identificarea și repararea scurgerilor de metan, însă monitorizarea componentelor submarine ridică dificultăți tehnice suplimentare. Amendamentul urmărea adaptarea acestor cerințe la disponibilitatea tehnologiilor comerciale de măsurare, fără eliminarea obligațiilor pentru componentele situate deasupra apei.

Amendamentul a fost respins cu 177 de voturi pentru, 381 împotrivă și 16 abțineri. Dintre cei 21 de europarlamentari români care au participat la vot, 18 au votat pentru și trei împotrivă.

Au votat pentru:
PPE: Buda, Falcă, Motreanu (corecție de vot), Mureșan, Popescu și Vălean;
S&D: Cristea, Firea, Grapini, Mușoiu și Tudose;
ECR: Axinia, Sturdza, Târziu, Teodorescu și Terheș;
Renew Europe: Barna și Vasile-Voiculescu;
Neafiliați: Lazarus.

Au votat împotrivă: Tomac (Renew Europe) și Ștefănuță (Verzi/ALE).

Prin respingerea amendamentului, Parlamentul European nu a inclus în poziția sa modificarea propusă pentru obligațiile de inspecție aplicabile componentelor submarine ale instalațiilor offshore.

Dincolo de rezultatul votului, decizia are implicații importante pentru România, cel mai mare producător de gaze naturale din UE, care se pregătește să înceapă exploatarea gazelor din perimetrul Neptun Deep. În centrul dezbaterii se află o problemă mai amplă: cum poate Uniunea Europeană să reducă emisiile de metan fără să impună producătorilor obligații pe care aceștia susțin că nu le pot îndeplini în absența standardelor tehnice și a mecanismelor de verificare necesare?

• De unde a pornit problema: Regulamentul european privind emisiile de metan

În iunie 2024, Uniunea Europeană a adoptat Regulamentul privind reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic, intrat în vigoare la 4 august 2024, care stabilește obligații pentru producătorii de petrol, gaze naturale și cărbune, dar și pentru importatorii de combustibili fosili din afara Uniunii.

Obiectivul regulamentului este reducerea emisiilor de metan, unul dintre gazele cu efect de seră care contribuie semnificativ la încălzirea globală. În sectorul energetic, aceste emisii apar inclusiv prin scurgeri din instalațiile de extracție și transport, evacuări directe în atmosferă sau arderea gazelor la faclă.

Pentru limitarea lor, regulamentul introduce obligații de monitorizare, măsurare și raportare, precum și inspecții periodice pentru identificarea și repararea scurgerilor. Companiile trebuie să demonstreze că respectă cerințele prin date verificate în conformitate cu standardele europene.

Una dintre prevederile esențiale este articolul 12 alineatul (3), care obligă operatorii să depună rapoarte privind emisiile de metan măsurate la nivelul instalațiilor. Raportarea trebuie completată cu o evaluare realizată de un verificator acreditat și cu o declarație de verificare.

Cu alte cuvinte, companiile nu trebuie doar să estimeze cât metan emit, ci să efectueze măsurători și să prezinte rezultate validate independent.

Una dintre principalele dificultăți în aplicarea regulamentului este legată de faptul că o parte dintre instrumentele tehnice și administrative necesare îndeplinirii obligațiilor de raportare și verificare nu erau încă disponibile în octombrie 2026.

Mai concret, protocolul de verificare prevăzut la articolul 8 alineatul (3) nu fusese încă publicat, standardele tehnice de măsurare nu erau finalizate, iar proiectul modelului de raportare fusese lansat în consultare publică abia pe 13 octombrie 2026. Aceste întârzieri ridică dificultăți în procesul de acreditare a verificatorilor și în pregătirea rapoartelor pe care producătorii europeni trebuie să le depună până la 5 februarie 2027.

Mai mult, conform unei scrisori transmise de 20 de europarlamentari români Comisiei Europene, Romgaz ar fi constatat, în urma consultării pieței, că nu există verificatori acreditați disponibili pentru realizarea procedurilor necesare conformării. Scrisoarea a fost semnată de Victor Negrescu, Dan Nica, Dragoș Benea, Gheorghe Cârciu, Andi Cristea, Vasile Dîncu, Gabriela Firea, Maria Grapini, Claudiu Manda și Ștefan Mușoiu (S&D), Daniel Buda, Ioan-Rareș Bogdan, Gheorghe Falcă, Mircea-Gheorghe Hava, Dan-Ștefan Motreanu, Siegfried Mureșan, Virgil-Daniel Popescu, Adina Vălean, Loránt Vincze și Iuliu Winkler (PPE). Situația creează un risc juridic pentru operatori: aceștia trebuie să respecte un termen obligatoriu, deși sistemul prin care conformitatea lor ar urma să fie verificată nu este pe deplin funcțional.

• 14 octombrie: Comisia Europeană propune o amânare, dar nu pentru toate obligațiile

Pe fondul tensiunilor de pe piețele energetice internaționale și al dificultăților semnalate de operatori, Comisia Europeană a prezentat, la 14 octombrie 2026, o propunere legislativă prin care solicita modificarea anumitor termene din Regulamentul privind emisiile de metan.

Propunerea viza amânarea cu un an a obligațiilor prevăzute la articolul 28, aplicabile importatorilor de combustibili fosili, precum și a dispozițiilor privind intensitatea metanului de la articolul 29, care privesc atât importatorii, cât și producătorii europeni.

Comisia justifica intervenția prin necesitatea protejării securității aprovizionării cu energie și prin dificultățile practice de implementare a regulamentului. În expunerea de motive, executivul european recunoștea că perioada suplimentară urma să permită organismelor naționale de acreditare să acrediteze verificatorii necesari aplicării regulilor.

Deși Comisia Europeană recunoștea că organismele de acreditare și operatorii aveau nevoie de timp suplimentar pentru aplicarea regulamentului, propunerea nu modifica și termenele pentru primele rapoarte cu măsurători la nivel de sit ale producătorilor europeni, prevăzute la articolul 12 alineatul (3).

Această diferență de tratament între obligațiile pentru care se acorda o amânare și cele care rămâneau neschimbate a constituit una dintre principalele probleme abordate prin amendamentele depuse în Parlamentul European.

• Cum s-a ajuns de la propunerea Comisiei la votul din Parlamentul European?

În mod obișnuit, o propunere a Comisiei este examinată în comisiile parlamentare competente, după care ajunge în plen. În cazul acestui dosar, urgența invocată în contextul piețelor energetice a determinat accelerarea calendarului.

Pe 20 octombrie, Parlamentul European a aprobat aplicarea procedurii de urgență, ceea ce a permis examinarea rapidă a propunerii și depunerea amendamentelor direct pentru votul din plen. În această etapă, europarlamentarii români au încercat să modifice textul Comisiei. Pe 22 octombrie, amendamentele au fost supuse votului în plenul Parlamentului European.

• De ce este miza atât de mare pentru România?

Impactul modificărilor propuse trebuie analizat în contextul particular al sectorului energetic românesc. România nu este doar un consumator de gaze naturale, ci și cel mai mare producător din UE, cu o infrastructură extinsă și o tradiție de aproape 170 de ani în extracția petrolului și gazelor.

Potrivit unei analize publicate în 2023 de Asociația Energia Inteligentă, în România au fost forate aproximativ 54.600 de sonde, dintre care aproape 10.700 sunt active, iar 43.900 sunt inactive sau abandonate. Multe dintre acestea au fost închise în urmă cu zeci de ani, când cerințele de documentare și monitorizare erau diferite de cele actuale.

Această moștenire industrială reprezintă o dificultate suplimentară în aplicarea regulamentului. Articolul 18 introduce obligații referitoare la sondele inactive și abandonate, iar în situațiile în care nu poate fi identificat un operator responsabil, anumite obligații revin statului.

În cazul României, inventarierea instalațiilor, identificarea responsabililor, efectuarea măsurătorilor și eventualele lucrări de remediere presupun resurse financiare și administrative considerabile.

O altă miză este reprezentată de sancțiuni. Regulamentul obligă statele membre să stabilească sancțiuni efective, proporționale și disuasive, ținând seama inclusiv de gravitatea încălcărilor și de situația operatorilor.

În aceeași scrisoare a europarlamentarilor români adresată Comisiei Europene, semnatarii au atras atenția asupra unei posibile expuneri financiare semnificative pentru Romgaz, companie la care statul român deține aproximativ 70% din acțiuni. Aceste estimări reprezintă scenarii de risc.

• Neptun Deep și securitatea energetică a regiunii

Discuția are o relevanță suplimentară în perspectiva începerii producției din perimetrul Neptun Deep, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz în Marea Neagră.

Proiectul, care presupune investiții de până la 4 miliarde de euro, este programat să înceapă producția în 2027 și ar urma să furnizeze aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale anual la nivelul producției de platou.

În condițiile în care România produce deja aproximativ 10 miliarde de metri cubi anual, aportul Neptun Deep ar putea transforma semnificativ poziția țării pe piața regională a gazelor.

Pentru susținătorii amendamentelor, suprapunerea dintre calendarul de implementare a regulamentului și dezvoltarea unor noi capacități de producție justifică acordarea unei perioade suplimentare de adaptare.

Argumentul lor este că obligațiile tehnice trebuie să poată fi îndeplinite în condiții predictibile, fără a genera riscuri suplimentare pentru proiectele energetice sau pentru producția din zăcămintele mature.

În același timp, reducerea emisiilor de metan rămâne relevantă pentru securitatea energetică. Gazele pierdute prin scurgeri reprezintă atât emisii cu impact climatic, cât și resurse energetice care nu mai pot fi valorificate. Din această perspectivă, amânarea cerințelor poate întârzia obținerea unor date verificate și identificarea pierderilor.

• Cum au votat europarlamentarii români asupra întregii propuneri?

Parlamentul European a votat, pe 22 octombrie, propunerea legislativă în forma modificată, adoptând-o cu 341 de voturi pentru, 225 împotrivă și 6 abțineri.

Prin această decizie, Parlamentul a susținut o amânare mai amplă decât cea propusă inițial de Comisia Europeană, atât pentru anumite obligații aplicabile importatorilor, cât și pentru primele rapoarte ale producătorilor europeni.

În ceea ce privește importurile, europarlamentarii au susținut extinderea termenelor de conformare până în 2031. Au introdus, de asemenea, prevederi menite să împiedice aplicarea perioadelor suplimentare de amânare importurilor de combustibili fosili proveniți din state vizate de sancțiuni europene.

Europarlamentarii români au votat astfel:

Au votat pentru:
PPE:Buda Daniel, Falcă, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean
S&D:Cristea, Firea, Grapini, Muşoiu, Tudose
ECR:Axinia, Sturdza, Târziu, Teodorescu, Terheş
Renew Europe:Barna, Tomac
NI:Lazarus

Au votat împotrivă:
Renew: Voiculescu
Verzi/ALE: Ștefănuță

• Ce urmează?

După votul din 22 octombrie, textul amendat reprezintă poziția susținută de Parlamentul European în această etapă. Dosarul trebuie să parcurgă în continuare etapele procedurale și negocierile cu Consiliul, care reprezintă guvernele celor 27 de state membre.

Dacă instituțiile ajung la un acord, textul convenit trebuie aprobat, semnat și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Abia atunci noile termene vor dobândi forță juridică.

Până la modificarea efectivă a regulamentului, termenele stabilite prin legislația din 2024 rămân aplicabile.

Pentru România, următoarea etapă va fi importantă pentru a determina dacă amânarea până în 2030 și 2031, introdusă prin amendamentul 5, va fi păstrată în forma finală a legislației europene.