Europuls – Center for European Expertise

(Aproape) întreaga delegație românească din Parlamentul European susține rezoluția împotriva încălcărilor rusești ale spațiului aerian UE

de Alexandra Cîrjă, Coordonator de Comunicare Europuls
Toamna aceasta, Europa s-a confruntat cu o nouă serie de provocări directe la adresa securității sale. Federația Rusă, aflată de mai bine de trei ani într-un război de agresiune neprovocat împotriva Ucrainei, a extins acțiunile sale ostile și asupra statelor membre ale Uniunii Europene și ale NATO. Într-o succesiune de incidente alarmante, aeronave și drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei, Estoniei, Lituaniei, României și altor țări de pe flancul estic, încălcând în mod flagrant suveranitatea acestora și principiile fundamentale ale dreptului internațional.

Printre cele mai grave episoade s-a numărat incursiunea din 10 septembrie 2025, când aproximativ douăzeci de drone rusești au zburat adânc în teritoriul polonez, fiind ulterior doborâte sau prăbușite în urma intervenției forțelor NATO. Au urmat alte incidente: avioane MiG-31 care au încălcat spațiul aerian estonian, drone prăbușite în România, incursiuni aeriene în apropierea Letoniei și activități suspecte în Marea Baltică și Marea Neagră. Aceste acțiuni au fost însoțite de bruierea deliberată a semnalelor GPS, atacuri cibernetice și tentative de sabotaj asupra infrastructurii critice. Toate aceste evenimente au fost percepute de liderii europeni ca parte a unui tipar sistematic de război hibrid orchestrat de Kremlin, menit să testeze hotărârea Occidentului, să provoace teamă în rândul populației și să slăbească sprijinul pentru Ucraina.

În acest context tensionat, Parlamentul European a considerat necesar un răspuns unitar, ferm și coordonat la nivelul Uniunii Europene, materializat prin rezoluția adoptată astăzi, 9 octombrie. Printre inițiatorii acesteia se află și Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu (S&D).

Conținutul și semnificația rezoluției

Rezoluția Parlamentului European privind „un răspuns unitar la recentele violări de către Rusia ale spațiului aerian și infrastructurii critice ale statelor membre ale UE” condamnă fără echivoc acțiunile Rusiei, calificându-le drept acte de escaladare militară și terorism sponsorizat de stat. Parlamentul declară Rusia responsabilă deplin pentru incursiunile aeriene din Polonia, Estonia și România, precum și pentru atacurile hibride desfășurate în întreaga regiune baltică și în Marea Neagră. Totodată, rezoluția subliniază că aceste acțiuni amenință direct securitatea cetățenilor europeni și pacea pe continent.

Astfel, rezoluția solicită Uniunii Europene și statelor sale membre:

  • să adopte un răspuns coordonat și proporțional, inclusiv prin doborârea dronelor și aeronavelor ostile care violează spațiul aerian european;
  • să întărească sancțiunile împotriva Federației Ruse și a statelor care o sprijină, precum Belarus, Iran și Coreea de Nord, precum și a entităților chineze care furnizează componente militare;
  • să accelereze dezvoltarea unei apărări comune europene, bazate pe cooperarea cu NATO, prin programe precum „Supravegherea flancului estic”, „Zidul antidrone” și operațiunea „Santinela estică”;
  • să consolideze capacitățile industriale și tehnologice ale Europei în domeniul apărării, prin investiții în sisteme antiaeriene, drone și tehnologii antidrone;
  • să creeze o structură europeană de comandă și control în cadrul Politicii de securitate și apărare comună, echivalentul european al Comandamentului NATO;
  • să sprijine dezvoltarea și interoperabilitatea forțelor europene în cadrul NATO, cu accent pe protecția infrastructurii critice, apărarea cibernetică și supravegherea aeriană;
  • să intensifice cooperarea cu Ucraina, inclusiv prin transfer tehnologic și investiții comune în producția de drone și echipamente de apărare.

Rezoluția mai prevede necesitatea elaborării unui plan european de acțiune împotriva războiului hibrid al Rusiei, a unei revizuiri a regulilor de angajare militare și a unui cadru operațional pentru aplicarea articolului 42 alineatul (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană, care prevede ajutor reciproc între statele membre în caz de agresiune.

Votul europarlamentarilor români

În privința întregii rezoluții, europarlamentarii români au votat astfel:

Pentru: PPE (Bogdan, Buda Daniel, Falcă, Hava, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Vincze); S&D ( Benea, Cristea, Dîncu, Negrescu, Nica); ECR (Sturdza, Târziu, Terheş); Renew (Barna, Tomac)
Împotrivă: Neafiliați (Șoșoacă)
Abțineri: ECR (Piperea)

Rezoluția a fost adoptată cu o susținere fermă, cu 469 de voturi „pentru”, 97 de voturi împotrivă și 38 de abțineri.

Concluzii

Încălcările repetate ale spațiului aerian european de către Rusia nu reprezintă simple „incidente izolate”, ci sunt manifestări deliberate ale unui comportament provocator menit să testeze reziliența, unitatea și capacitatea de reacție a Uniunii Europene. Într-un astfel de context, solidaritatea și claritatea pozițiilor politice devin esențiale.

Este, așadar, cu atât mai îngrijorător faptul că unii europarlamentarii români nu par să fi conștientizat pe deplin gravitatea momentului și implicațiile pe termen lung ale acestor acțiuni. În fața unei amenințări directe la adresa suveranității europene și, implicit, a securității României, ezitarea sau ambiguitatea politică nu mai pot fi justificate.
Update cookies preferences