Parlamentul European a adoptat un RAPORT referitor la reforma Legii electorale europene – obstacole în calea ratificării și punerii în aplicare în statele membre. Raportul a fost realizat în cadrul comisiei pentru Afaceri Constituționale (AFCO) din cadrul Parlamentului European, din care fac parte Vasile Dîncu (PSD, S&D), Lorant Vincze (UDMR, PPE) și, în calitate de membru substitut, Gheorghe Piperea (AUR, ECR). În cadrul comisiei AFCO, în ceea ce privește votul pentru raport, europarlamentarii menționați au votat în felul următor:

Pentru: Lorant Vincze,
Împotrivă: Gheorghe Piperea
Abținere: Vasile Dîncu

Raportul are scopul de a armoniza legea cu privire la alegerile pentru Parlamentul European în statele membre în ceea ce privește accesibilitatea pentru grupurile defavorizate, termenele comune pentru finalizarea listelor electorale, prevenirea votului dublu și sporirea vizibilității și a rolului partidelor politice europene în procesele electorale. Printre dispozițiile deja adoptate, inclusiv în România, regăsim incompatibilitatea dintre mandatul de parlamentar național și cel de europarlamentar, precum și un prag electoral de maxim 5% pentru partidele politice.

Raportul amintește și diferențele dintre statele membre în ceea ce privește termenele pentru finalizarea listelor electorale (21 - 90 de zile), demonstrând tratament inegal în ceea ce privește timpul disponibil pentru campanie sau pentru a reflecta asupra opțiunii lor de vot.
Totodată, raportul oferă o viziune imperativă a aplicării principiului dialogului dintre potențialii viitorii decidenți și cetățeni. Parlamentul European argumentează rolul cheie pe care decidenții îl au pentru conturarea viitorului european, iar din acest motiv, toate buletinele de vot ar trebui să conțină numele candidaților și logo-ul partidului politic european la care este afiliat fiecare partid național și conferirea unei vizibilități adecvate în cadrul campaniei (online, televiziune, radio, afișe și alte materiale). Aceste măsuri reprezintă o cerință minimă pentru informarea alegătorilor cu privire la dimensiunea europeană a votului lor, și vor oferi un mai mare grad de transparență întregului proces european. O mare importanță este acordată și accesibilității persoanelor cu dizabilități pentru a putea participa la procesul de votare, precum și de a putea candida. Pentru persoanele cu dizabilități și a cetățenilor care nu pot vota din cauza unor circumstanțe extraordinare este propusă metoda votului prin corespondență, pentru a spori accesibilitatea, incluziunea și a spori participarea la vot.

În raport se atrage atenția și asupra situației cetățenilor cu dublă cetățenie UE, aceștia fiind înregistrați automat pe lista electorală a fiecărui stat membru în care au cetățenie, dar pot vota doar pentru singur stat membru. Deși aceștia votează într-un singur stat, pot fi totuși considerați ca absenți la vot în celălalt stat, neexistând posibilitatea de a „radia” o persoană de pe o anumită listă electorală.
Mai mult, este pusă în lumină inițiativa Parlamentului European de a introduce mecanisme de vot prin procură, pentru cazurile europarlamentarelor care se află în concediu de maternitate. Prin această inițiativă, dacă o femeie care este eurodeputată este în concediu de maternitate, ea nu mai trebuie să aleagă între copil și datoria de a veni fizic la muncă pentru a vota, ci ar putea desemna un coleg care să voteze în numele ei. În felul acesta, oamenii care au ales-o sunt reprezentați în continuare, chiar dacă ea nu este fizic prezentă în sală.

Printre recomandările raportului regăsim de asemenea:

• Nevoia ca toți candidații să aibă aceleași oportunități egale de a-și face campanie, iar cetățenii să fie informați cu mult timp înainte cu privire la candidații care participă la alegerile europene. Astfel, se propune armonizarea termenelor de depunere a listelor electorale în statele membre pentru a spori transparența;
• Facilitarea accesului la vot pentru alegerile europene și garantarea ca toți cei care au drept de vot să își exercite acest drept prin vot prin corespondență sau prin alte mijloace complementare;
• Garantarea dreptului de a candida și de a vota la alegeri pentru persoanele cu dizabilități, prin stabilirea unor dispoziții care să armonizeze accesibilitatea facilităților de vot, a secțiilor de votare, a procedurilor electorale și a materialelor electorale și care să le permită acestora să voteze independent și secret. În acest demers, se constată importanța cooperării cu organizațiile persoanelor cu dizabilități pentru a evalua și a aborda barierele juridice și practice care împiedică participarea lor la alegeri, atât ca alegători, cât și ca candidați;
• Indicarea, din partea partidelor naționale, a familiei europene politice de care aparțin, inclusiv pe buletinele de vot;
• Armonizarea cerințelor de candidatură, în vederea asigurării unui acces echitabil și egal la procesul electoral pentru toți actorii politici, în conformitate cu principiul concurenței loiale și al pluralismului democratic.

Reforma Legii electorale europene nu reprezintă doar nevoia de armonizare a unor termene sau proceduri, ci reprezintă un pas spre reconstruirea încrederii dintre cetățeni și proiectul european. Într-o eră marcată de incertitudine și dezinformare, transparența în campaniile electorale devine o cărămidă pusă la baza siguranței viitorului nostru. Cetățeanul nu mai poate fi tratat ca un simplu receptor pasiv de mesaje; acesta are nevoie de certitudinea că procesul prin care își alege reprezentanții este echitabil, clar și, mai ales, accesibil pentru fiecare cetățean.

Reforma pune accent pe o nevoie acută a prezentului: conectarea reală dintre decidenți și cetățeni. Prin măsuri precum armonizarea listelor electorale și facilitarea votului pentru persoanele cu dizabilități sau pentru mame, Parlamentul European transmite un mesaj de incluziune. Nu este suficient ca decidenții să fie aleși, aceștia trebuie să rămână conectați la realitățile celor pe care îi reprezintă, asigurând o continuitate a mandatului chiar și în situații de viață specifice, precum concediul de maternitate.

Nu în ultimul rând, alfabetizarea politică europeană este esențială. Obligația de a afișa logoul și apartenența la grupurile politice europene pe buletinele de vot le oferă cetățenilor busola necesară pentru a naviga într-un peisaj politic complex. Să nu uităm faptul că fiecare candidat sau partid politic inclus într-o familie politică europeană primește fonduri pentru a realiza campania electorală pentru alegerile europarlamentare, deci folosește bani publici.

 
Înțelegând că un vot pentru un partid național este, de fapt, un vot pentru o viziune ideologică la nivel european, alegătorii devin cetățeni europeni informați. Doar prin transparență totală și printr-o mai bună cunoaștere a familiilor politice europene putem transforma alegerile dintr-un simplu mecanism birocratic într-un dialog autentic despre viitorul nostru comun.

Pentru
PPE: Bogdan, Buda, Falcă, Hava, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler
S&D: Benea, Cârciu, Cristea, Dîncu, Firea, Grapini, Manda, Muşoiu, Negrescu, Nica, Tudose
Renew: Barna, Tomac, Voiculescu
Verzi: Ștefănuță

Împotrivă
ECR: Sturdza, Târziu, Teodorescu, Terheş

Neafiliați: Lazarus

Absenți: Adrian Axinia (AUR, ECR), Diana Ivanovici-Șoșoacă (Neafiliați), Gheorghe Piperea (AUR, ECR)