Propunerea Comisiei Europene de buget pentru 2021-2027
Articol realizat de Dumitru Oprițoiu, Stagiar Platforma de Sprijin RO2019
Propunerea CE de buget pentru 2021-2027 anunță negocieri lungi și intense într-o Uniunea Europeană tot mai divizată.
La începutul săptămânii trecute Comisia Europeană (CE) a prezentat propunerea pentru Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2021-2027. CE propune un buget multianual mai mare pentru o Uniune Europeană mai mică, fără Marea Britanie. Resursele bugetare sunt distribuite pe o paletă mai largă și mai diversificată iar politicile puternic finanțate până în acest moment, politica agricolă și cea de coeziune, sunt reduse cu câteva procente. O altă inovație propusă de CE este introducerea unei condiționalități pentru fonduri europene care să țină de respectarea statului de drept.
Pentru prima dată CE propune un buget care trece peste pragul de 1% din PIB-ul UE. Bugetul propus este de 1.114% din PIB-ul UE sau 1.279 de trilioane de euro pentru perioada 2021-2027. Această trecere peste pragul de 1% se face chiar când unul dintre cei mai mari contribuitori la bugetul UE, Marea Britanie, se pregătește să părăsească Uniunea. Cu toate acestea nu vor exista creșteri masive de contribuții din partea statelor membre rămase. CE speră să acopere gaura lăsată de plecarea Marii Britanii (pe care oficialii de la Bruxelles au pus-o la un nivel anual de 13 miliarde de euro) precum și cheltuielile pentru noile priorități prin găsirea unor noi surse de finanțare și prin realocări de resurse.
Principalii perdanți ai propunerii de buget par a fi Politica Agricolă Comună (PAC) și Politica de Coeziune (PC). PAC, care în acest moment atrage cea mai mare parte a resurselor bugetare ale UE, nu mai puțin de 40%, are parte de o tăiere de fonduri de 5%. Politica de coeziune pierde 7% din fonduri însă va rămâne în continuare sprijinită cu o treime din resursele bugetare ale UE. CE propune și restructurarea acestor politici pentru a le eficientiza și a face economii.
Pe de altă parte alte sectoare își vor vedea resursele crescute exponențial. Fondurile pentru Erasmus+ și pentru Corpul European de Solidaritate vor fi aproape dublate în timp ce cercetarea și inovarea își vor vedea resursele îmbunătățite substanțial. Alte domenii unde CE propune majorări ale nivelurilor de finanțare sunt securitatea și apărarea precum și gestionarea frontierelor, Frontex fiind unele dintre prioritățile UE, ținând cont climatul de nesiguranță și de provocările greu de gestionat de la frontierele sudice. Piața Unică Digitală și politicile de mediu sunt și ele incluse în propunerea de CFM.
O propunere care probabil va stârni multe controverse va fi cea care condiționează alocările de fonduri europene din CFM 2021-2027 de respectarea statului de drept în Statele Membre. Prin mecanismul propus de CE un stat membru care regresează din punct de vedere al statului de drept își poate vedea veniturile din fonduri europene reduse sau chiar suspendate. CE prezintă acest mecanism ca o condiție prealabilă pentru eficacitatea finanțării din partea UE și pentru buna gestiune financiară a resurselor bugetare. Or, amintește Comisia, un stat de drept deficitar impune numeroase riscuri de pentru resursele bugetare ale UE. Mecanismul va fi activat la propunerea CE și va fi aprobat, sau nu, de Consiliului Uniunii Europene prin vot cu majoritate calificată inversă. Jean-Claude Juncker, președintele CE și Gunther Ottinger, Comisarul European pentru Buget, au ținut să precizeze că cetățenii UE nu vor fi afectați direct de acest mecanism, în cazul în care va fi activat, pentru că fondurile în derulare nu vor fi suspendate ci vor fi acoperite din bugetul statului membru sancționat.
Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 prezentat de CE săptămâna trecută este însă doar o propunere. Pentru a fi aprobat va trece printr-o procedură specială de decizie între Parlamentul European și Consiliul UE. CFM 2021-2027 va trebui aprobat cu unanimitate de toate cele 27 de state membre și va trebui să primească și consimțământul Parlamentului European care însă nu va avea dreptul să propună amendamente.
Probabil la final negocierilor CFM 2021-2027 va fi amendat considerabil, existând deja numeroși nemulțumiți în Statele Membre față de actuala versiune a CFM. Numeroși analiști au avertizat că propunerea Comisiei ar putea accentua diviziunile din interiorul EU27. Deja state din Estul Europei, precum Ungaria sau Polonia, au anunțat că nu vor sprijini tăieri din politica de coeziune în favoarea trimiterii de fonduri pentru gestionarea migranților în statele sudice. Bulgaria, Președintele Consiliului UE la acest moment, a anunțat că noul mecanism de condiționalitate de fondurilor nu poate fi acceptat. Mai mult, cancelarul Austriei, Sebastian Kurz a anunțat chiar înainte de discursul lui Juncker că bugetul „este departe de o soluție acceptabilă”. Se întrevede de asemenea o puternică opoziție din partea fermierilor din toată Europa cu presiuni pe statele care au beneficiat puternic de PAC, precum Franța și România. Vor urma astfel negocieri intense în următoarele luni în Uniunea Europeană pentru definitivarea bugetului multianual pentru 2021-2027.
Există însă necesitatea exprimată și de Juncker de a vedea bugetul propus aprobat până la alegerile pentru Parlamentul European din 2019. Astfel o parte din sarcina uriașă de a conduce ultimele negocieri și de a definitiva bugetul pentru 2021-2027 va cădea în seama României, care va conduce lucrările Consiliului UE în primul semestru al anului 2019 din poziția de Președinte al Consiliului UE.
În concluzie, propunerea Comisiei Europene pentru viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027 oferă mai multe resurse financiare pentru o Uniune Europeană mai mică, în formatul EU27. Cu toate acestea Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune își văd fondurile diminute în timp ce alte sectoare, precum educația și tineretul, sau securitatea intră între prioritățile CE pentru noul buget. Noul mecanism propus de CE de a condiționa fondurile de respectarea statului de drept este deja opozanți în mai multe state membre. Se anunță negocieri lungi și intense în următoarea perioadă, iar România, din poziția de Președinte al Consiliului UE, va avea sarcina grea de a conduce negocierile pentru definitivarea bugetului înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 2019 astfel încât primele plăți din noul CFM să fie făcute la 1 ianuarie 2021.
Surse:
http://europa.eu/rapid/press-release_IP-18-3570_en.htm
http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-18-3621_en.htm
