Președinție pe timp de criză. Ce își propune Germania să facă timp de 6 luni la cârma Consiliului UE
Sursă foto: https://www.europarl.europa.eu/
Cancelarul german Angela Merkel a ținut zilele trecute un discurs istoric în plenul Parlamentului European, discurs care va rămâne mult timp o referință pentru mesajele și direcția pe care o urmează Uniunea Europeană în momente de criză. A fost un discurs istoric pentru că Președinția rotativă germană are loc în vremuri istorice, vremuri de criză și schimbare radicală.
Germania preia Președinția Consiliului UE într-o perioadă cu provocări fără precedent pentru Uniune. Crizei economice și sanitare cauzate de pandemia de coronavirus i se adaugă multiple alte provocări, iar cele mai dificile par negocierile pentru noul Cadru Financiar Multianual și Fondul de Redresare al UE. Așteptările de la liderul german Angela Merkel sunt foarte mari, pe potriva responsabilităților.
Acest articol își propune să analizeze planul Germaniei pentru Europa în aceste șase luni de Președinție care par să fie esențiale pentru redresarea Uniunii.
Uniunea Europeană încă se confruntă cu pandemia de coronavirus. Deși pare că pericolul sanitar major a trecut, numeroase restricții sunt încă în vigoare la nivel național, iar circulația liberă în interiorul Uniunii este sever limitată. Mai mult, în numeroase regiuni, numărul de cazuri de COVID-19 confirmate sunt în creștere de la o zi la alta, ridicând problema unui posibil val doi al pandemiei. Una dintre aceste țări este chiar România unde, după cum bine știm, numărul de cazuri noi depistate a atins record după record în ultimele zile.
Un sondaj de la începutul lunii mai, sondaj realizat de Datapraxis și YouGov, a arătat că un procent mare dintre cetățenii europeni au fost dezamăgiți de răspunsul UE în timpul primelor luni de criză. În același timp, cetățenii europeni intervievați și-au dorit o mai bună cooperare în interiorul UE pentru stoparea efectelor negative ale pandemiei. Alegând să își pună Președinția rotativă sub motto-ul „Împreună pentru redresarea Europei”, Germania pare că a ascultat de acest deziderat al cetățenilor de a vedea mai multă cooperare la nivel european.
În programul cu prioritățile celor 6 luni de președinție, lupta împotriva pandemiei este adresată, așa cum era de așteptat, în primul capitol. Programul propune mai multă cooperare între statele membre prin coordonarea livrărilor de medicamente și de echipamente medicale la nivelul UE, sprijin mutual în tratarea pacienților și protejarea lanțurilor de aprovizionare medicală la nivel european. Germania propune ca statele europene să își pună la un loc o parte din resursele medicale pentru a acționa coordonat acolo unde este nevoie mai mare, ceea ce nu s-a întâmplat în prima fază, când statele membre au concurat pentru resurse. Pe termen lung, coordonarea politicilor de sănătate la nivel european (după cum se știe, UE are competențe limitate în domeniul sanitar, de altfel unul dintre motivele pentru care instituțiile europene au avut un rol redus în răspunsul imediat la pandemie) și îmbunătățirea răspunsului la crizele de sănătate publică prin producția internă de medicamente și echipamente medicale (precum măștile de protectie ) sunt alte priorități în zona de sănătate publică.
Răspunsul la criza cauzată de pandemia de coronavirus nu se limitează doar la măsuri care să protejeze sănătatea populației, ci presupune și măsuri care să țină sub control contracția economică abruptă anunțată pentru acest an. Comisia Europeană a lansat, cu doar o zi înainte de discursul din PE al Cancelarului Merkel, previziunile economice din vara anului 2020, previziuni care anunță o recesiune accentuată cu o contracție economică severă de 8,3% pentru UE în anul 2020. Cele mai afectate țări vor fi și cele mai lovite de pandemie, respectiv: Italia, Spania și Franța. Economia României se va contracta cu 6% în 2020 și va crește apoi cu 4% în 2021, conform CE. Mai mult, CE avertizează că un al doilea val de pandemie urmat de măsuri de carantinare similare celor din primăvara lui 2020 va afecta și mai grav economia cu consecințe greu de stabilit.
Un răspuns al UE la recesiunea cauzată de pandemie este Pachetul economic de redresare Next Generation EU, propus de Comisie la sfârșitul lunii mai. De altfel, negocierile pentru aprobarea acestui pachet de 750 de miliarde de euro vor fi primul test al Președinției germane și al capacităților de negociator ale Angelei Merkel. Dacă nu se ajunge la un consens săptămâna viitoare, UE riscă să intre în dificultăți economice și mai mari conform CE. Angela Merkel trebuie să negocieze un consens cu ceilalți lideri privind procentajele granturilor și împrumuturilor pe care statele membre ar trebui să le primească, și mai ales asupra condițiilor prevăzute pentru accesarea acestor fonduri substanțiale. Țări europene precum Olanda, Austria, Danemarca sau Suedia (sau cele 4 țări austere/frugale așa cum sunt denumite de presa europeană) insistă ca fondurile din pachetul de redresare să fie împărțite sub formă de împrumuturi și nu sub formă de granturi. Argumentul lor e acela că fondurile sub formă de granturi vor trebui apoi plătite de toți cetățenii europeni, indiferent de statul membru de care aparțin, în timp ce împrumuturile vor trebui returnate de fiecare stat în parte. În celălalt colț se regăsesc țări precum Italia și Portugalia, care susțin un plan de redresare care să se bazeze pe granturi. După ezitări în luarea unei poziții, Germania pare să fie alături de țările care propun finanțarea fondului de redresare prin crearea unei datorii la nivel european, deci prin granturi. De altfel, Germania a fost cea care a propus, alături de Franța, un fond de 500 de mld. de euro la începutul crizei, propunere care a fost preluată apoi de Comisie în construcția Pachetului de redresare economică.
Un alt punct de divergență în negocierile pentru pachet este legat de perioada de alocare. Dacă în propunerea Comisiei fondurile sunt prevăzute a fi alocate între 2021 și 2024, deci pentru patru ani, țările austere cer o reducere la doi ani a alocărilor, poziție la care de data aceasta aderă Germania și Franța. Timpul este foarte important, mai ales pentru statele a căror administrații nu au capacitatea de a crea proiecte și planuri de investiții coerente într-un timp atât de scurt. Țările cu probleme în atragerea de fonduri europene, România printre ele, își doresc un timp mai lung al alocărilor.
Pachetul de redresare va fi supus la o primă dezbatere pe 17 și 18 iulie la Bruxelles, în cadrul reuniunii speciale a Consiliului European, fiind un prim test al capacității diplomației germane de a obține un consens european, dar și un test solidarității europene în fața unei crize de asemenea proporții.
În aceeași perioadă, liderii europeni vor relua și negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 (CFM), probabil cel mai dificil dosar pentru Președinția rotativă germană. Atingerea unui consens pe acest dosar mamut, practic bugetul UE pe următorii 7 ani, este principala prioritate legislativă a președinției rotative.
Negocierile nu vor fi deloc ușoare, chiar mai dificile decât cele care vizează pachetul de redresare. Nivelul resurselor, stabilit în pachetul de negociere propus de Președintele Consiliului European înainte de pandemie, la 1,1 trilioane de euro, este contestat de cele 4 țări austere care doresc un buget mai redus și o păstrare a contribuțiilor statelor membre la nivelul actual, în timp ce țările din Centrul și Estul Europei dar și cele din Sud își doresc alocări mai generoase.
Germania mizează în aceste negocieri pe cartea coeziunii, un concept apropiat și României în timpul președinției rotative a țării noastre. În discursul din hemiciclul Parlamentului European, Angela Merkel a subliniat că ieșirea din criza actuală nu se poate realiza decât mizând pe și întărind coeziunea continentului european. Nu mai poate fi vorba de o salvare individuală a statelor europene, ci de una colectivă. Pare că Germania va încerca să încline balanța în favoarea solidarității și a investițiilor în coeziunea UE, cu speranța că această direcție va scoate rapid Europa din criză și va da un nou avânt proiectului european.
Pe lângă prioritățile care sunt legate de răspunsul UE la criza de sănătate, economică și socială cauzată de coronavirus, prioritățile Președinției rotative germane ating și alte domenii precum digitalizarea și inovarea, susținerea pactului verde european și protecția climei, prezervarea coeziunii sociale a continentului, susținerea valorilor europene în domenii precum politica de migrație și de securitate, dar și păstrarea unei scene internaționale multilaterale.
În domeniul digital, programul Președinției germane indică faptul că suveranitatea ar trebui să fie cuvântul de ordine, mai ales în contextul reliefat de pandemie. Suveranitatea digitală înseamnă, în viziunea germană, că inovații precum inteligența artificială, dar și tehnologiile care lucrează pe baze cuantice trebuie să fie înglobate pe piața unică prin sporirea prosperității și a siguranței cetățenilor europeni, și cu condiția ca acestea să fie în acord cu valorile europene.
O altă prioritate majoră pentru președinția germană va fi și modificarea legislației europene ce ține de competiție. Germania dorește să reformeze legile antitrust și cele care guvernează ajutoarele de stat în interiorul UE, o dorință mai veche a marilor conglomerate germane.
Implementarea Pactului Verde European este o altă prioritate a președinției germane, alături de adoptarea unor concluzii privind Planul de acțiune pentru economia circulară și avansarea discuțiilor pe cel de-al optulea Program de acțiuni pentru mediu al UE. Toate acestea se înscriu într-un plan ambițios în ceea ce privește protejarea climei și a mediului la nivel european. De asemenea, se dorește finalizarea deliberărilor asupra Legislației europene privind clima, care va seta o țintă obligatorie de a ajunge la starea de neutralitate climatică pe continentul european până în anul 2050. În acest context, Germania este favorabilă intenției CE de a crește ținta de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru anul 2030, comparativ cu anul 1990, de la 50% la 55%.
În plan extern, Germania propune două concepte cheie pentru Uniunea Europeană, suveranitate și solidaritate. Ministrul de externe german, Heiko Maas, susține că UE trebuie să fie mai independentă în relație cu SUA dar și cu China, mai ales în contextul conflictului emergent dintre cele două. UE trebuie să mizeze în continuare pe cartea cooperării multilaterale, a comerțului deschis, opus protecționismului dar mai ales pe o ordine internațională bazată pe reguli și nu pe putere. În contextul relației tot mai dificile cu Statele Unite conduse de Donald Trump dar și a deteriorării relațiilor cu China, din cauza suspiciunilor legate de pandemia de coronavirus, precum și a problemei ce vizează Hong Kong, UE, sub conducerea Germaniei, pare să se îndrepte înspre o politică tot mai independentă pe scena internațională.
Germania intenționează să susțină și avansarea procesului de extindere al UE în Balcanii de Vest, susținând că UE are o responsabilitate specială pentru țările din această zonă dar și pentru vecinii din est, angrenați în Parteneriatul Estic.
În concluzie, sarcina ce stă în fața Germaniei în timpul acestei Președinții a Consiliului UE este de a aduce la suprafață o Uniune Europeană lovită greu de pandemia de coronavirus, o Uniune Europeană care, în viziunea propriilor cetățeni, nu a făcut destul în primele luni de criză, o Uniune Europeană ai cărei cetățeni încă nu pot călători liber de la un capăt la altul al său. Germania își propune să facă acest lucru mizând pe solidaritatea europeană și pe conceptul de coeziune. Acestea vor fi testate în următoarele săptămâni și luni, atunci când statele UE vor fi nevoite să se pună de acord cum se ajută reciproc, cum cheltuiesc și împart sume uriașe de bani și cum își pot pune resursele laolaltă pentru a ajuta cât mai eficient toți cetățenii europeni. Este o misiune dificilă, dar probabil că cel mai capabil să aducă laolaltă o Uniune într-o situație grea este statul cel mai puternic, statul condus de un lider testat, care a mai gestionat și alte crize europene. Să urăm succes Germaniei în noua poziție de Președinte a Consiliului UE, pentru că succesul Germaniei va însemna și succesul nostru al tuturor.
