Noile cărți de identitate europene: Sexul M, F sau … X? Votul europarlamentarilor români
Votul europarlamentarilor români
de Alexandra Cîrjă
În cadrul sesiunii plenare din perioada 31 martie - 3 aprilie 2025, europarlamentarii au votat poziția Parlamentului privind un nou set de reguli care stabilesc cum ar trebui să arate cărțile de identitate și documentele de ședere în UE. Controversele nu au întârziat să apară, iar europarlamentarii au avut dezbateri aprinse pe tema elementelor pe care le-ar putea conține noile documente.
Decizia vine într-un context în care tot mai mulți cetățeni europeni, inclusiv milioane de români, trăiesc, lucrează sau călătoresc în alte state membre, iar documentele clare și sigure sunt necesare pentru viața lor de zi cu zi.
Totuși, este important de menționat că aceste discuții reflectă doar poziția actuală a Parlamentului European. Propunerea nu a fost adoptată încă în forma finală, ceea ce înseamnă că urmează negocieri cu Consiliul UE, și, cel mai probabil, textul va mai suferi multe modificări înainte de a deveni legislație aplicabilă.
Contextul - de ce a fost necesară această discuție?
Regulamentul (UE) 2019/1157, care a intrat în vigoare pe 2 august 2021, a stabilit standarde comune pentru securitatea cărților de identitate și a documentelor de ședere în Uniunea Europeană. Scopul său a fost combaterea fraudei și a furtului de identitate, facilitând în același timp libera circulație a cetățenilor UE.
Totuși, în martie 2024, Curtea de Justiție a UE a anulat regulamentul din motive juridice, considerând că a fost adoptat pe o bază legală greșită. Totuși, Curtea a decis că acesta va rămâne în vigoare până la adoptarea unui nou regulament, oferind un termen de doi ani pentru înlocuirea lui.
Pe 23 iulie 2024, Comisia Europeană a propus un nou regulament, corectând problema juridică, dar păstrând în mare parte conținutul vechiului text.
Propunerea Comisiei Europene
Propunerea Comisiei Europene viza introducerea unor cerințe comune pentru cărțile de identitate și a documentelor de ședere, inclusiv stocarea datelor biometrice, precum imaginea facială și amprentele digitale, într-un mediu securizat, pentru a preveni fraudele și a facilita verificările la frontiere. De asemenea, s-a urmărit asigurarea interoperabilității documentelor la nivel european și conformitatea acestora cu standardele de securitate și protecția datelor stabilite de legislația UE.
Parlamentul European a adus mai multe amendamente acestei propuneri, introducând garanții suplimentare pentru protecția datelor personale și respectarea drepturilor fundamentale. Printre modificările principale s-a numărat limitarea posibilității de stocare a datelor biometrice, specificându-se faptul că regulamentul nu poate fi folosit pentru a crea baze de date centralizate la nivel național sau european. Accesul la aceste date a fost restricționat, permițând doar personalului autorizat al autorităților naționale și agențiilor UE să le utilizeze, iar utilizarea amprentelor digitale a fost limitată la verificări obligatorii prevăzute de lege.
În plus, Parlamentul a propus reevaluări periodice ale regulamentului, la doi și unsprezece ani de la intrarea sa în vigoare, pentru a monitoriza impactul acestuia asupra drepturilor fundamentale. S-a clarificat și că statele membre pot decide dacă includ sau nu genul pe documente, cu condiția utilizării standardelor internaționale recunoscute (F, M sau X). Totodată, s-a prevăzut instruirea specializată a personalului care colectează date biometrice de la copii și persoane vulnerabile, pentru a asigura respectarea demnității acestora.
În final, Parlamentul a adoptat inițiativa Comisiei, dar a introdus mai multe modificări și garanții pentru protecția drepturilor cetățenilor europeni.
Bărbat, femeie, sau X? Amendamentul care a stârnit controverse
Amendamentul 8, care prevede posibilitatea ca genul să fie opțional pe noile cărți de identitate și să includă opțiunea „X”, a stârnit dezbateri intense în Parlamentul European. Subiectul a împărțit opiniile și în rândul europarlamentarilor români:
Amendamentul 8: „Prin derogare de la primul paragraf,
numărul documentului poate fi introdus în
zona I, iar desemnarea sexului unei
persoane este facultativă. Dacă un stat
membru menționează sexul unei persoane
într-un document care intră sub incidența
prezentului regulament, se utilizează,
după caz, specificațiile „F”, „M” sau „X”
din documentul OACI 9303 sau inițiala
unică corespunzătoare utilizată în limba
sau limbile oficiale ale statului membru
respectiv.”
Pentru: PPE (Bogdan, Buda Daniel, Falcă, Hava, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler); Renew (Barna, Vasile-Voiculescu); S&D (Dîncu, Firea); Verzi (Ștefănuță)
Împotrivă: ECR (Axinia, Piperea, Târziu, Teodorescu, Terheş); Neafiliați (Iovanovici Şoşoacă, Lazarus)
Abțineri: S&D (Grapini, Nica); Renew (Tomac)
Andi Cristea, Ștefan Mușoiu (S&D) și Șerban Sturdza (ECR), au votat pentru acest amendament, însă ulterior au solicitat corecția votului pentru „împotrivă”.
De asemenea, Victor Negrescu, Claudiu Manda și Gheorghe Cârciu (S&D) au solicitat corecția votului de la „pentru” la „abținere”.
Amendamentul a trecut.
Voturile europarlamentarilor români au scos la iveală și anumite dezacorduri, de exemplu în privința amendamentului 29:
(4a) „Trebuie salutat faptul că Uniunea
Europeană se dotează cu instrumente
pentru a combate diferitele forme de
fraudă. De asemenea, este esențial să se
instituie garanțiile necesare pentru a
preveni orice formă de sistem de credite
sociale care interferează cu viața privată a
cetățenilor și le limitează drepturile.”
Pentru: ECR (Piperea, Sturdza, Terheş); Neafiliați (Lazarus)
Împotrivă: PPE (Bogdan, Buda Daniel, Falcă, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler); Renew (Barna, Tomac, Vasile-Voiculescu); S&D (Cârciu, Cristea, Dîncu, Firea, Grapini, Manda, Muşoiu, Negrescu, Nica); Verzi (Ștefănuță)
Abțineri: ECR (Axinia, Târziu, Teodorescu); Neafiliați (Iovanovici Şoşoacă)
Amendamentul nu a trecut.
Concluzii
Chiar dacă intenția propunerii Comisiei Europene este clară, și anume creșterea securității și facilitarea mobilității cetățenilor, implementarea noilor reglementări va continua să întâmpine dificultăți. Mai ales în România, trecerea la noile modele de cărți de identitate se face cu greu din cauza obstacolelor administrative și tehnice, iar cetățenii se confruntă cu întârzieri semnificative în obținerea documentelor conforme.
În unele zone ale țării a început eliberarea acestor documente iar contravaloarea cărții electronice de identitate este suportată din fonduri externe nerambursabile prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) - deci, se poate.
Decizia vine într-un context în care tot mai mulți cetățeni europeni, inclusiv milioane de români, trăiesc, lucrează sau călătoresc în alte state membre, iar documentele clare și sigure sunt necesare pentru viața lor de zi cu zi.
Totuși, este important de menționat că aceste discuții reflectă doar poziția actuală a Parlamentului European. Propunerea nu a fost adoptată încă în forma finală, ceea ce înseamnă că urmează negocieri cu Consiliul UE, și, cel mai probabil, textul va mai suferi multe modificări înainte de a deveni legislație aplicabilă.
Contextul - de ce a fost necesară această discuție?
Regulamentul (UE) 2019/1157, care a intrat în vigoare pe 2 august 2021, a stabilit standarde comune pentru securitatea cărților de identitate și a documentelor de ședere în Uniunea Europeană. Scopul său a fost combaterea fraudei și a furtului de identitate, facilitând în același timp libera circulație a cetățenilor UE.
Totuși, în martie 2024, Curtea de Justiție a UE a anulat regulamentul din motive juridice, considerând că a fost adoptat pe o bază legală greșită. Totuși, Curtea a decis că acesta va rămâne în vigoare până la adoptarea unui nou regulament, oferind un termen de doi ani pentru înlocuirea lui.
Pe 23 iulie 2024, Comisia Europeană a propus un nou regulament, corectând problema juridică, dar păstrând în mare parte conținutul vechiului text.
Propunerea Comisiei Europene
Propunerea Comisiei Europene viza introducerea unor cerințe comune pentru cărțile de identitate și a documentelor de ședere, inclusiv stocarea datelor biometrice, precum imaginea facială și amprentele digitale, într-un mediu securizat, pentru a preveni fraudele și a facilita verificările la frontiere. De asemenea, s-a urmărit asigurarea interoperabilității documentelor la nivel european și conformitatea acestora cu standardele de securitate și protecția datelor stabilite de legislația UE.
Parlamentul European a adus mai multe amendamente acestei propuneri, introducând garanții suplimentare pentru protecția datelor personale și respectarea drepturilor fundamentale. Printre modificările principale s-a numărat limitarea posibilității de stocare a datelor biometrice, specificându-se faptul că regulamentul nu poate fi folosit pentru a crea baze de date centralizate la nivel național sau european. Accesul la aceste date a fost restricționat, permițând doar personalului autorizat al autorităților naționale și agențiilor UE să le utilizeze, iar utilizarea amprentelor digitale a fost limitată la verificări obligatorii prevăzute de lege.
În plus, Parlamentul a propus reevaluări periodice ale regulamentului, la doi și unsprezece ani de la intrarea sa în vigoare, pentru a monitoriza impactul acestuia asupra drepturilor fundamentale. S-a clarificat și că statele membre pot decide dacă includ sau nu genul pe documente, cu condiția utilizării standardelor internaționale recunoscute (F, M sau X). Totodată, s-a prevăzut instruirea specializată a personalului care colectează date biometrice de la copii și persoane vulnerabile, pentru a asigura respectarea demnității acestora.
În final, Parlamentul a adoptat inițiativa Comisiei, dar a introdus mai multe modificări și garanții pentru protecția drepturilor cetățenilor europeni.
Bărbat, femeie, sau X? Amendamentul care a stârnit controverse
Amendamentul 8, care prevede posibilitatea ca genul să fie opțional pe noile cărți de identitate și să includă opțiunea „X”, a stârnit dezbateri intense în Parlamentul European. Subiectul a împărțit opiniile și în rândul europarlamentarilor români:
Amendamentul 8: „Prin derogare de la primul paragraf,
numărul documentului poate fi introdus în
zona I, iar desemnarea sexului unei
persoane este facultativă. Dacă un stat
membru menționează sexul unei persoane
într-un document care intră sub incidența
prezentului regulament, se utilizează,
după caz, specificațiile „F”, „M” sau „X”
din documentul OACI 9303 sau inițiala
unică corespunzătoare utilizată în limba
sau limbile oficiale ale statului membru
respectiv.”
Pentru: PPE (Bogdan, Buda Daniel, Falcă, Hava, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler); Renew (Barna, Vasile-Voiculescu); S&D (Dîncu, Firea); Verzi (Ștefănuță)
Împotrivă: ECR (Axinia, Piperea, Târziu, Teodorescu, Terheş); Neafiliați (Iovanovici Şoşoacă, Lazarus)
Abțineri: S&D (Grapini, Nica); Renew (Tomac)
Andi Cristea, Ștefan Mușoiu (S&D) și Șerban Sturdza (ECR), au votat pentru acest amendament, însă ulterior au solicitat corecția votului pentru „împotrivă”.
De asemenea, Victor Negrescu, Claudiu Manda și Gheorghe Cârciu (S&D) au solicitat corecția votului de la „pentru” la „abținere”.
Amendamentul a trecut.
Voturile europarlamentarilor români au scos la iveală și anumite dezacorduri, de exemplu în privința amendamentului 29:
(4a) „Trebuie salutat faptul că Uniunea
Europeană se dotează cu instrumente
pentru a combate diferitele forme de
fraudă. De asemenea, este esențial să se
instituie garanțiile necesare pentru a
preveni orice formă de sistem de credite
sociale care interferează cu viața privată a
cetățenilor și le limitează drepturile.”
Pentru: ECR (Piperea, Sturdza, Terheş); Neafiliați (Lazarus)
Împotrivă: PPE (Bogdan, Buda Daniel, Falcă, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler); Renew (Barna, Tomac, Vasile-Voiculescu); S&D (Cârciu, Cristea, Dîncu, Firea, Grapini, Manda, Muşoiu, Negrescu, Nica); Verzi (Ștefănuță)
Abțineri: ECR (Axinia, Târziu, Teodorescu); Neafiliați (Iovanovici Şoşoacă)
Amendamentul nu a trecut.
Concluzii
Chiar dacă intenția propunerii Comisiei Europene este clară, și anume creșterea securității și facilitarea mobilității cetățenilor, implementarea noilor reglementări va continua să întâmpine dificultăți. Mai ales în România, trecerea la noile modele de cărți de identitate se face cu greu din cauza obstacolelor administrative și tehnice, iar cetățenii se confruntă cu întârzieri semnificative în obținerea documentelor conforme.
În unele zone ale țării a început eliberarea acestor documente iar contravaloarea cărții electronice de identitate este suportată din fonduri externe nerambursabile prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) - deci, se poate.
