Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene și comisar european pentru drepturi sociale, competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, a înaintat, în cadrul ședinței plenare din 7 octombrie, proiectul „Alianța Școlilor Europene”, o inițiativă menită să îmbunătățească competențele de bază ale elevilor din UE.

 
Parlamentul European a votat o rezoluție referitoare la acest program, neproducătoare de efecte juridice obligatorii, reprezentând poziția politică oficială și o solicitare politică transmisă de Parlament către Comisia Europeană, Consiliul UE și statele membre. Prin acest document, Parlamentul își exprimă sprijinul pentru demararea proiectului pilot privind Alianțele Școlilor Europene și solicită Comisiei Europene să aloce fonduri eficient, să elaboreze cadrul tehnic și să sprijine rețeaua școlilor.

De ce are nevoie Europa de o nouă abordare în educație?
Potrivit sondajelor Eurobarometrului, doar 30% dintre tineri cu vârste cuprinse între 16 și 30 consideră că au un cuvânt de spus cu privire la deciziile care afectează Uniunea, iar 42 % dintre ei înțeleg într-o mare măsură sau într-o măsură destul de mare aspectele legate de UE.

Valorile europene și democratice trebuie protejate și înțelese încă din perioada în care un tânăr este în formare, adică din timpul școlii. Astfel, proiectul vizează înțelegerea competențelor cetățenești, educația mass-media, gândirea critică și implicarea activă în viața democratică.

 
Educația civică, o competență de bază pentru democrația europeană
Parlamentul European solicită Comisiei să se asigure că educația civică și competențele democratice vor constitui componente importante și integrate ale proiectului-pilot. Acest lucru poate fi realizat prin abordări de învățare participativă și experiențială care să le permită elevilor să se implice activ în procesele democratice și în cooperarea europeană.

Roxana Mînzatu a menționat în discursul său că elevii ar trebui să dezvolte de la o vârstă fragedă capacitatea de a se implica civic, de a gândi critic și de a face față dezinformării. Această dimensiune capătă o importanță suplimentară într-un spațiu în care elevii sunt tot mai expuși rețelelor sociale, conținutului generat automat și inteligenței artificiale și în care utilizarea lor devine tot mai frecventă în viața de zi cu zi.

În ceea ce privește direcțiile de acțiune, obiectivele acestui proiect cuprind: dezvoltarea și testarea unor metode incluzive de predare, bazate pe principiile de accesibilitate ale Universal Design for Learning; cooperarea în domenii precum alfabetizarea, matematica, competențele digitale și educația civică; reducerea izolării școlilor din mediul rural; crearea unui sistem durabil de formare și colaborare profesională pentru profesori.

Cum au votat europarlamentarii români?
Raportul realizat de Riehl Nela (Verzii/EFA, Germania), comitetul pentru cultură și educație a fost adoptat cu 443 de voturi pentru, 98 de voturi împotrivă și 47 de abțineri.
În privința întregului text, europarlamentarii români au votat astfel:
Pentru:
ECR: Axinia, Piperea, Sturdza, Târziu, Teodorescu
PPE : Buda Daniel, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler
Renew : Barna, Vasile-Voiculescu
S&D: Cristea, Firea, Grapini, Negrescu, Tudose
Verzii: Ștefănuță

Împotrivă:
Neafiliat : Iovanovici Șoșoacă

Abțineri:
Neafiliat : Lazarus

Ce urmează: testare în 2026, implementare în 2028
Comisia Europeană urmează să prezinte la începutul lunii noiembrie Pachetul european pentru educație, care va consolida cadrul legislativ privind alianțele școlare, mobilitățile transfrontaliere și integrarea programelor școlare.

În perioada 2026-2027, Comisia Europeană va analiza în detaliu datele și modelele operaționale testate în cadrul fazei pilot inițiale, iar primele parteneriate vor determina pregătirea structurală de care au nevoie alianțele școlare europene permanente. În plus, evaluarea modelului inițial va ajuta și la identificarea unor modalități de simplificare a procedurilor, la eliminarea birocrației și a sarcinilor administrative și la asigurarea unui echilibru geografic stabil, care să includă școlile din mediul rural și pe cele din zonele defavorizate.

În 2028 va avea loc lansarea oficială la scară largă a programului în cadrul Erasmus+, urmărind astfel să răspundă unei crize europene tot mai ample în domeniul educației. UE este capabilă să genereze îmbunătățiri concrete și durabile care se vor reflecta în performanțele elevilor europeni, dar numai prin dezvoltarea unei cooperări eficiente între școli și utilizarea strategică a fondurilor europene poate atinge acest obiectiv.