Cetățenia activă în era digitală: Puterea din spatele ecranului
În secolul XXI, conceptul de cetățenie activă a evoluat în mod semnificativ. Nu mai este doar un drept democratic pe care îl avem, ci a devenit o responsabilitate profundă care ne definește ca indivizi într-o societate digitală în continuă schimbare. Fiecare acțiune pe care o facem online, fie că este vorba de un click, un like sau un share, are un impact asupra realității în care trăim. Aceste acțiuni, deși pot părea mici și neînsemnate, au puterea de a modela discursul public și de a influența opinia maselor. Într-o lume în care informația circulă cu o viteză amețitoare, trebuie să ne întrebăm: suntem cu adevărat conștienți de puterea pe care o avem la îndemână? Și mai important, folosim această putere în mod responsabil?
Publicitatea politică a fost dintotdeauna un instrument puternic, o unealtă esențială în arsenalul celor care dețin puterea sau care aspiră la aceasta. Acesta a fost modul prin care liderii și partidele politice și-au transmis mesajele, și-au promovat viziunile și și-au mobilizat susținătorii din online în offline. Cu toate acestea, în era digitală, natura publicității politice s-a schimbat radical. Aceasta a devenit o armă cu două tăișuri, cu un potențial atât de bine, cât și de rău. Pe de o parte, tehnologia digitală oferă posibilitatea de a transmite mesaje la un public vast într-un timp record, ajungând în casele și în viețile oamenilor ca niciodată înainte. Pe de altă parte, aceeași tehnologie a facilitat apariția unor provocări în ceea ce privește acuratețea informațiilor și unitatea socială. Într-o lume în care algoritmi sofisticați decid ce informații vedem și ce informații nu vedem, riscul ca publicul să fie influențat sau chiar manipulat este mai mare ca niciodată.
Inițiativa Uniunii Europene: Un pas spre transparență
Într-o lume în care granițele dintre realitate și virtual devin din ce în ce mai estompate, Uniunea Europeană a recunoscut necesitatea unei intervenții decisive. Provocările aduse de publicitatea politică în era digitală nu sunt doar tehnice, ci și etice. Cu o mulțime de platforme digitale care oferă oportunități nelimitate de a ajunge la electorat, există și un risc crescut de manipulare, dezinformare și abuz.
La 25 noiembrie 2021,Comisia Europeană a prezentat o propunere de regulament privind transparența și țintirea (targetarea) publicității politice. Această inițiativă nu este doar o reacție la provocările actuale, ci și o viziune pentru viitor. Scopul este clar și ambițios: crearea unui cadru robust care să asigure că publicitatea politică, în special cea online, este transparentă, echitabilă și, mai presus de toate, onestă. Acest cadru vizează protejarea cetățenilor europeni de influențe nefaste și asigurarea unui teren de joc echitabil pentru toate partidele politice, indiferent de resursele lor.
Timeline-ul propunerii: Drumul spre schimbare
Trilogul, un termen care poate părea tehnic la prima vedere, reprezintă de fapt inima procesului legislativ al Uniunii Europene. Este momentul în care Parlamentul European și Consiliul se așază la masa negocierilor pentru a ajunge la un consens asupra textului legislativ propus. În cazul propunerii privind publicitatea politică sponsorizată, aceste negocieri sunt în plină desfășurare, cu ambele părți căutând să ajungă la un acord care să reflecte viziunile și preocupările lor.
Planul de acțiune pentru democrația europeană: O viziune pentru viitor
În 2020, Comisia Europeană a lansat Planul său de acțiune pentru democrația europeană, un document ambițios care vizează consolidarea principiilor democratice în UE. Una dintre inițiativele cheie ale acestui plan a fost completarea regulilor privind publicitatea online, care sunt deja incluse în Actul privind serviciile digitale. La 25 noiembrie 2021, Comisia a făcut un pas important în această direcție, prezentând o propunere legislativă privind publicitatea politică sponsorizată.
Consiliul și mandatul său de negociere
La scurt timp după prezentarea propunerii Comisiei, la 13 decembrie 2022, Consiliul a reacționat, convenind asupra unui mandat pentru negocieri cu Parlamentul. Acest mandat, cunoscut sub numele de “abordare generală”, reprezintă poziția oficială a Consiliului și servește ca bază pentru negocierile ulterioare cu Parlamentul.
Parlamentul European și rolul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO)
În cadrul Parlamentului European, responsabilitatea de a examina și de a răspunde la propunerea Comisiei a revenit Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO). Sandro Gozi, un membru al grupului Renew din Franța, a fost numit raportor pentru această propunere. La 16 iunie 2022, Gozi a prezentat raportul său preliminar, oferind o primă privire asupra poziției Parlamentului. După luni de dezbateri și consultări, Comisia IMCO a adoptat raportul la 26 ianuarie 2023. Acest raport a fost apoi prezentat în plenul Parlamentului la 2 februarie 2023, unde a fost adoptat, marcând astfel mandatul oficial al Parlamentului pentru negocierile cu Consiliul.
Negocierile trilogului: Progres și rapoarte
Cu mandatul clar oferit de Parlamentul European, negocierile trilogului au intrat într-o nouă etapă. Aceste negocieri, care sunt adesea complexe și intense, au fost prezentate în Comisia IMCO în trei momente cheie: 1 martie 2023, 24 aprilie și 22 mai. Este important de subliniat că, până în prezent, acordul final nu a fost încă atins, iar negocierile continuă.
Cetățeanul: În centrul oricărei inițiative legislative din cadrul Uniunii Europene se află cetățeanul european, iar propunerea privind transparența și țintirea publicității politice nu face excepție. Această propunere are potențialul de a schimba modul în care cetățenii percep și interacționează cu publicitatea politică în mediul digital.
În era informației, unde fluxurile de date sunt constante și deseori copleșitoare, este esențial ca cetățenii să poată discerne informațiile autentice de cele false sau înșelătoare. Cu noile reglementări propuse, cetățeanul va avea instrumentele necesare pentru a înțelege cine se află în spatele mesajelor politice pe care le vede online, care sunt interesele acestora și cum sunt țintite aceste mesaje către el.
Aceasta nu este doar o chestiune de transparență, ci și una de autonomie și putere. Când cetățenii sunt bine informați și pot înțelege contextul în care sunt prezentate informațiile, ei devin mai capabili să ia decizii informate și să participe activ la procesul democratic. Este un pas semnificativ către consolidarea unei democrații europene mai transparente, mai responsabile și, în cele din urmă, mai rezistente la manipulare și dezinformare.
Societatea: Într-o lume în care informația circulă cu o viteză fără precedent, societatea se confruntă cu provocări unice. Pe măsură ce ne bazăm din ce în ce mai mult pe mediul digital pentru a ne informa, ne confruntăm și cu riscul de a fi induși în eroare de informații false sau înșelătoare. În acest context, o societate bine informată nu este doar o societate puternică, ci și o societate rezilientă.
Reglementările propuse de Uniunea Europeană privind transparența și țintirea publicității politice vin să răspundă acestei nevoi acute de claritate și veridicitate. Prin asigurarea transparenței în ceea ce privește sursa și intenția mesajelor politice, cetățenii sunt echipați cu instrumentele necesare pentru a evalua critic informațiile pe care le primesc. Acest lucru, la rândul său, contribuie la consolidarea democrației Europei, creând o barieră împotriva manipulării și dezinformării.
Mai mult, o societate care valorizează transparența și integritatea informațională este mai puțin susceptibilă la diviziuni și polarizări. Într-o astfel de societate, dialogul și dezbaterile constructive devin norma, iar cetățenii se simt mai încrezători în instituțiile lor și în procesul democratic în ansamblu.
Partidele: În peisajul politic contemporan, partidele se confruntă cu provocări multiple, de la schimbările rapide ale opiniei publice la adaptarea la noile tehnologii de comunicare. Propunerea de reglementare privind transparența și țintirea publicității politice, la prima vedere, poate părea o altă sarcină dificilă pentru partide. Cu toate acestea, aceasta reprezintă o oportunitate unică de redefinire și consolidare a relației lor cu cetățenii.
Prin asigurarea transparenței în campaniile lor publicitare, partidele au șansa de a demonstra cetățenilor că sunt angajate într-un dialog sincer și deschis. Aceasta nu este doar o chestiune de conformitate cu reglementările, ci și o oportunitate de a se reconecta cu baza lor de susținători și de a atrage noi alegători. Într-o lume în care scepticismul față de politicieni și instituții este în creștere, un angajament clar față de transparență poate fi un atu valoros.
Mai mult, aceste reglementări oferă partidelor o platformă pentru a-și reafirma angajamentul față de valorile democratice fundamentale. Într-o eră marcată de dezinformare și manipulare, un partid care alege să fie transparent și onest în comunicarea sa poate fi văzut ca un bastion al democrației și un apărător al intereselor cetățenilor.
Aspecte pozitive:
● Contribuie la o mai mare transparență în procesul electoral.
● Combaterea dezinformării: Regulamentul ar putea ajuta la reducerea răspândirii dezinformării și a știrilor false în campaniile electorale, protejând astfel integritatea procesului democratic.
● Prin stabilirea unor reguli clare și uniforme pentru toate partidele și candidații, regulamentul ar putea asigura un teren de joc echitabil în campaniile electorale, reducând avantajele neloiale sau practicile neetice.
● Încredere sporită în procesul electoral: O mai mare transparență și responsabilitate în publicitatea politică ar putea crește încrederea cetățenilor în procesul electoral și în instituțiile democratice.
● Protecția datelor personale: Regulamentul ar putea impune restricții asupra modului în care datele personale sunt utilizate pentru țintirea anunțurilor politice, protejând astfel drepturile la confidențialitate ale cetățenilor.
● Stimularea dezbaterii publice informate: Prin asigurarea faptului că anunțurile politice sunt transparente și bazate pe informații corecte, regulamentul ar putea stimula o dezbatere publică mai informată și mai constructivă.
● Adaptarea la era digitală: Acest regulament recunoaște și abordează provocările unice ale campaniilor electorale în era digitală, asigurându-se că normele și reglementările rămân relevante și eficiente în fața tehnologiei în schimbare.
Aspecte negative:
● Definiția ambiguă a “publicității politice”: Există îngrijorări legate de definițiile largi propuse de diferite instituții cu privire la ceea ce constituie o “publicitate politică”. Aceasta ar putea include o gamă largă de discursuri sau conținut online despre probleme politice. De exemplu, creatorii de conținut de pe YouTube, inclusiv ONG-uri, care își împărtășesc punctele de vedere asupra aspectelor de zi cu zi ale societății fie ele civice, economice sau sociale, ar putea găsi conținutul lor clasificat ca o “publicitate politică”. În mod similar, advertiserii care discută despre probleme sociale, cum ar fi schimbările climatice, ar putea fi afectați de aceste definiții.
● Echilibrul transparenței: Deși se sprijină ambiția regulamentului de a introduce măsuri mai bune de transparență pentru publicitatea politică, platformele trebuie să se poată baza în bună credință pe declarațiile advertiserilor. Advertiserii, nu platformele, sunt cei care pot valida informațiile lor și înțeleg cel mai bine natura și contextul anunțurilor lor.
● Impactul asupra afișării anunțurilor politice: Există preocupări că acest regulament ar putea duce la faptul că platformele pur și simplu nu vor putea afișa anunțuri politice utilizatorilor. În unele interpretări, ar putea deveni imposibil să servești anunțuri în limba locală într-o anumită alegere locală din cauza modului în care legea afectează cerințele tehnice de servire a anunțurilor.
● Abuzul de semnalizări din partea utilizatorilor: Permiterea oricărui utilizator să conteste orice anunț politic – care apoi trebuie să fie acționat de platformă – ar deschide calea abuzului sistemului de către boți, actori străini și adversari politici.
● Restricțiile asupra conținutului politic în sistemele de recomandare: Cu peste 500 de ore de conținut încărcate pe YouTube în fiecare minut, recomandările joacă un rol crucial în ajutarea oamenilor să descopere conținut. Eliminarea efectivă a oricărui conținut politic din recomandări ar face mai dificil pentru alegători să acceseze informații de înaltă calitate online.
Cele mai importante prevederi din regulament
Definirea Aplicabilității Legislației:
Definiție: Legislația ar trebui să excludă în mod explicit mesajele politice neplătite pentru a proteja dreptul la liberă exprimare.
Context: De exemplu, o campanie virală pe rețelele sociale care promovează importanța exercitării votului într-o democrație, inițiată de cetățeni fără finanțare, nu ar trebui să fie împiedicată de reglementări care sunt destinate publicității plătite.
Exemplu: O organizație caritabilă care folosește platformele online pentru a crește gradul de conștientizare despre sărăcie nu ar trebui să fie restricționată de legislație, deoarece mesajele lor, deși pot influența opinia publică, nu sunt sponsorizate financiar.
Ghidare privind Datele
Definiție: Restricțiile privind utilizarea datelor ar trebui să se concentreze pe protecția datelor sensibile și a minorilor.
Context: Este vital să se asigure că consimțământul pentru reclamele țintite este suficient de clar pentru a include și reclamele politice, fără a impune bariere tehnice inutile.
Exemplu: Un utilizator de rețea socială primește o solicitare de consimțământ pentru utilizarea datelor sale în scopuri de publicitate țintită, care explică în mod transparent că aceasta include și reclamele politice.
Claritate în Responsabilitățile de Transparență:
Definiție: Entitățile care publică anunțuri politice nu ar trebui să fie responsabile pentru verificarea veridicității informațiilor furnizate de sponsori.
Context: Aceasta ar asigura că platformele pot servi ca medii de difuzare fără a fi împovărate de sarcina de a verifica fiecare detaliu al conținutului sponsorizat.
Exemplu: O platformă de știri online afișează un anunț politic, dar nu este responsabilă pentru investigarea fondurilor campaniei sau pentru verificarea afirmațiilor făcute în anunț.
Protocoale de Notificare a Utilizatorilor:
Definiție: Numai notificările de la autoritățile competente ar trebui să declanșeze perioada de răspuns de 48 de ore.
Context: Aceasta ar preveni suprasolicitarea sistemului cu rapoarte de calitate scăzută sau abuzive și ar asigura că numai cazurile legitime primesc atenție imediată.
Exemplu: În cazul în care un utilizator raportează un anunț politic ca fiind înșelător, platforma ar trebui să aibă un proces clar pentru a evalua și a răspunde la raport, dar fără presiunea unui termen de 48 de ore, cu excepția cazului în care raportul vine de la o autoritate electorală.
Servicii Conexe:
Definiție: Legislația ar trebui să clarifice că furnizorii de servicii care nu interacționează direct cu advertiserii sunt scutiți de cerințele de conformitate.
Context: Aceasta ar recunoaște că multe entități care joacă un rol în difuzarea anunțurilor politice nu au capacitatea sau accesul la informații pentru a verifica conformitatea anunțurilor cu legislația.
Exemplu: O companie de hosting care găzduiește platforme pentru diverse organizații nu ar trebui să fie responsabilă pentru conținutul politic al anunțurilor postate pe acele platforme, deoarece nu are nicio influență sau control asupra mesajelor sau a deciziilor de publicitate ale organizațiilor respective.
Concluzii
În contextul în care ne-am dorit să înțelegem mai bine percepția societății din România privind reclamele politice și regulamentul de la nivel european, am organizat o masă rotundă pe 19 septembrie 2023, la București, la Casa Europa (parter, Vasile Lascăr nr. 31).
Publicitatea politică a fost dintotdeauna un instrument puternic, o unealtă esențială în arsenalul celor care dețin puterea sau care aspiră la aceasta. Acesta a fost modul prin care liderii și partidele politice și-au transmis mesajele, și-au promovat viziunile și și-au mobilizat susținătorii din online în offline. Cu toate acestea, în era digitală, natura publicității politice s-a schimbat radical. Aceasta a devenit o armă cu două tăișuri, cu un potențial atât de bine, cât și de rău. Pe de o parte, tehnologia digitală oferă posibilitatea de a transmite mesaje la un public vast într-un timp record, ajungând în casele și în viețile oamenilor ca niciodată înainte. Pe de altă parte, aceeași tehnologie a facilitat apariția unor provocări în ceea ce privește acuratețea informațiilor și unitatea socială. Într-o lume în care algoritmi sofisticați decid ce informații vedem și ce informații nu vedem, riscul ca publicul să fie influențat sau chiar manipulat este mai mare ca niciodată.
Inițiativa Uniunii Europene: Un pas spre transparență
Într-o lume în care granițele dintre realitate și virtual devin din ce în ce mai estompate, Uniunea Europeană a recunoscut necesitatea unei intervenții decisive. Provocările aduse de publicitatea politică în era digitală nu sunt doar tehnice, ci și etice. Cu o mulțime de platforme digitale care oferă oportunități nelimitate de a ajunge la electorat, există și un risc crescut de manipulare, dezinformare și abuz.
La 25 noiembrie 2021,Comisia Europeană a prezentat o propunere de regulament privind transparența și țintirea (targetarea) publicității politice. Această inițiativă nu este doar o reacție la provocările actuale, ci și o viziune pentru viitor. Scopul este clar și ambițios: crearea unui cadru robust care să asigure că publicitatea politică, în special cea online, este transparentă, echitabilă și, mai presus de toate, onestă. Acest cadru vizează protejarea cetățenilor europeni de influențe nefaste și asigurarea unui teren de joc echitabil pentru toate partidele politice, indiferent de resursele lor.
Timeline-ul propunerii: Drumul spre schimbare
Trilogul, un termen care poate părea tehnic la prima vedere, reprezintă de fapt inima procesului legislativ al Uniunii Europene. Este momentul în care Parlamentul European și Consiliul se așază la masa negocierilor pentru a ajunge la un consens asupra textului legislativ propus. În cazul propunerii privind publicitatea politică sponsorizată, aceste negocieri sunt în plină desfășurare, cu ambele părți căutând să ajungă la un acord care să reflecte viziunile și preocupările lor.
Planul de acțiune pentru democrația europeană: O viziune pentru viitor
În 2020, Comisia Europeană a lansat Planul său de acțiune pentru democrația europeană, un document ambițios care vizează consolidarea principiilor democratice în UE. Una dintre inițiativele cheie ale acestui plan a fost completarea regulilor privind publicitatea online, care sunt deja incluse în Actul privind serviciile digitale. La 25 noiembrie 2021, Comisia a făcut un pas important în această direcție, prezentând o propunere legislativă privind publicitatea politică sponsorizată.
Consiliul și mandatul său de negociere
La scurt timp după prezentarea propunerii Comisiei, la 13 decembrie 2022, Consiliul a reacționat, convenind asupra unui mandat pentru negocieri cu Parlamentul. Acest mandat, cunoscut sub numele de “abordare generală”, reprezintă poziția oficială a Consiliului și servește ca bază pentru negocierile ulterioare cu Parlamentul.
Parlamentul European și rolul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO)
În cadrul Parlamentului European, responsabilitatea de a examina și de a răspunde la propunerea Comisiei a revenit Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO). Sandro Gozi, un membru al grupului Renew din Franța, a fost numit raportor pentru această propunere. La 16 iunie 2022, Gozi a prezentat raportul său preliminar, oferind o primă privire asupra poziției Parlamentului. După luni de dezbateri și consultări, Comisia IMCO a adoptat raportul la 26 ianuarie 2023. Acest raport a fost apoi prezentat în plenul Parlamentului la 2 februarie 2023, unde a fost adoptat, marcând astfel mandatul oficial al Parlamentului pentru negocierile cu Consiliul.
Negocierile trilogului: Progres și rapoarte
Cu mandatul clar oferit de Parlamentul European, negocierile trilogului au intrat într-o nouă etapă. Aceste negocieri, care sunt adesea complexe și intense, au fost prezentate în Comisia IMCO în trei momente cheie: 1 martie 2023, 24 aprilie și 22 mai. Este important de subliniat că, până în prezent, acordul final nu a fost încă atins, iar negocierile continuă.
Cetățeanul: În centrul oricărei inițiative legislative din cadrul Uniunii Europene se află cetățeanul european, iar propunerea privind transparența și țintirea publicității politice nu face excepție. Această propunere are potențialul de a schimba modul în care cetățenii percep și interacționează cu publicitatea politică în mediul digital.
În era informației, unde fluxurile de date sunt constante și deseori copleșitoare, este esențial ca cetățenii să poată discerne informațiile autentice de cele false sau înșelătoare. Cu noile reglementări propuse, cetățeanul va avea instrumentele necesare pentru a înțelege cine se află în spatele mesajelor politice pe care le vede online, care sunt interesele acestora și cum sunt țintite aceste mesaje către el.
Aceasta nu este doar o chestiune de transparență, ci și una de autonomie și putere. Când cetățenii sunt bine informați și pot înțelege contextul în care sunt prezentate informațiile, ei devin mai capabili să ia decizii informate și să participe activ la procesul democratic. Este un pas semnificativ către consolidarea unei democrații europene mai transparente, mai responsabile și, în cele din urmă, mai rezistente la manipulare și dezinformare.
Societatea: Într-o lume în care informația circulă cu o viteză fără precedent, societatea se confruntă cu provocări unice. Pe măsură ce ne bazăm din ce în ce mai mult pe mediul digital pentru a ne informa, ne confruntăm și cu riscul de a fi induși în eroare de informații false sau înșelătoare. În acest context, o societate bine informată nu este doar o societate puternică, ci și o societate rezilientă.
Reglementările propuse de Uniunea Europeană privind transparența și țintirea publicității politice vin să răspundă acestei nevoi acute de claritate și veridicitate. Prin asigurarea transparenței în ceea ce privește sursa și intenția mesajelor politice, cetățenii sunt echipați cu instrumentele necesare pentru a evalua critic informațiile pe care le primesc. Acest lucru, la rândul său, contribuie la consolidarea democrației Europei, creând o barieră împotriva manipulării și dezinformării.
Mai mult, o societate care valorizează transparența și integritatea informațională este mai puțin susceptibilă la diviziuni și polarizări. Într-o astfel de societate, dialogul și dezbaterile constructive devin norma, iar cetățenii se simt mai încrezători în instituțiile lor și în procesul democratic în ansamblu.
Partidele: În peisajul politic contemporan, partidele se confruntă cu provocări multiple, de la schimbările rapide ale opiniei publice la adaptarea la noile tehnologii de comunicare. Propunerea de reglementare privind transparența și țintirea publicității politice, la prima vedere, poate părea o altă sarcină dificilă pentru partide. Cu toate acestea, aceasta reprezintă o oportunitate unică de redefinire și consolidare a relației lor cu cetățenii.
Prin asigurarea transparenței în campaniile lor publicitare, partidele au șansa de a demonstra cetățenilor că sunt angajate într-un dialog sincer și deschis. Aceasta nu este doar o chestiune de conformitate cu reglementările, ci și o oportunitate de a se reconecta cu baza lor de susținători și de a atrage noi alegători. Într-o lume în care scepticismul față de politicieni și instituții este în creștere, un angajament clar față de transparență poate fi un atu valoros.
Mai mult, aceste reglementări oferă partidelor o platformă pentru a-și reafirma angajamentul față de valorile democratice fundamentale. Într-o eră marcată de dezinformare și manipulare, un partid care alege să fie transparent și onest în comunicarea sa poate fi văzut ca un bastion al democrației și un apărător al intereselor cetățenilor.
Aspecte pozitive:
● Contribuie la o mai mare transparență în procesul electoral.
● Combaterea dezinformării: Regulamentul ar putea ajuta la reducerea răspândirii dezinformării și a știrilor false în campaniile electorale, protejând astfel integritatea procesului democratic.
● Prin stabilirea unor reguli clare și uniforme pentru toate partidele și candidații, regulamentul ar putea asigura un teren de joc echitabil în campaniile electorale, reducând avantajele neloiale sau practicile neetice.
● Încredere sporită în procesul electoral: O mai mare transparență și responsabilitate în publicitatea politică ar putea crește încrederea cetățenilor în procesul electoral și în instituțiile democratice.
● Protecția datelor personale: Regulamentul ar putea impune restricții asupra modului în care datele personale sunt utilizate pentru țintirea anunțurilor politice, protejând astfel drepturile la confidențialitate ale cetățenilor.
● Stimularea dezbaterii publice informate: Prin asigurarea faptului că anunțurile politice sunt transparente și bazate pe informații corecte, regulamentul ar putea stimula o dezbatere publică mai informată și mai constructivă.
● Adaptarea la era digitală: Acest regulament recunoaște și abordează provocările unice ale campaniilor electorale în era digitală, asigurându-se că normele și reglementările rămân relevante și eficiente în fața tehnologiei în schimbare.
Aspecte negative:
● Definiția ambiguă a “publicității politice”: Există îngrijorări legate de definițiile largi propuse de diferite instituții cu privire la ceea ce constituie o “publicitate politică”. Aceasta ar putea include o gamă largă de discursuri sau conținut online despre probleme politice. De exemplu, creatorii de conținut de pe YouTube, inclusiv ONG-uri, care își împărtășesc punctele de vedere asupra aspectelor de zi cu zi ale societății fie ele civice, economice sau sociale, ar putea găsi conținutul lor clasificat ca o “publicitate politică”. În mod similar, advertiserii care discută despre probleme sociale, cum ar fi schimbările climatice, ar putea fi afectați de aceste definiții.
● Echilibrul transparenței: Deși se sprijină ambiția regulamentului de a introduce măsuri mai bune de transparență pentru publicitatea politică, platformele trebuie să se poată baza în bună credință pe declarațiile advertiserilor. Advertiserii, nu platformele, sunt cei care pot valida informațiile lor și înțeleg cel mai bine natura și contextul anunțurilor lor.
● Impactul asupra afișării anunțurilor politice: Există preocupări că acest regulament ar putea duce la faptul că platformele pur și simplu nu vor putea afișa anunțuri politice utilizatorilor. În unele interpretări, ar putea deveni imposibil să servești anunțuri în limba locală într-o anumită alegere locală din cauza modului în care legea afectează cerințele tehnice de servire a anunțurilor.
● Abuzul de semnalizări din partea utilizatorilor: Permiterea oricărui utilizator să conteste orice anunț politic – care apoi trebuie să fie acționat de platformă – ar deschide calea abuzului sistemului de către boți, actori străini și adversari politici.
● Restricțiile asupra conținutului politic în sistemele de recomandare: Cu peste 500 de ore de conținut încărcate pe YouTube în fiecare minut, recomandările joacă un rol crucial în ajutarea oamenilor să descopere conținut. Eliminarea efectivă a oricărui conținut politic din recomandări ar face mai dificil pentru alegători să acceseze informații de înaltă calitate online.
Cele mai importante prevederi din regulament
Definirea Aplicabilității Legislației:
Definiție: Legislația ar trebui să excludă în mod explicit mesajele politice neplătite pentru a proteja dreptul la liberă exprimare.
Context: De exemplu, o campanie virală pe rețelele sociale care promovează importanța exercitării votului într-o democrație, inițiată de cetățeni fără finanțare, nu ar trebui să fie împiedicată de reglementări care sunt destinate publicității plătite.
Exemplu: O organizație caritabilă care folosește platformele online pentru a crește gradul de conștientizare despre sărăcie nu ar trebui să fie restricționată de legislație, deoarece mesajele lor, deși pot influența opinia publică, nu sunt sponsorizate financiar.
Ghidare privind Datele
Definiție: Restricțiile privind utilizarea datelor ar trebui să se concentreze pe protecția datelor sensibile și a minorilor.
Context: Este vital să se asigure că consimțământul pentru reclamele țintite este suficient de clar pentru a include și reclamele politice, fără a impune bariere tehnice inutile.
Exemplu: Un utilizator de rețea socială primește o solicitare de consimțământ pentru utilizarea datelor sale în scopuri de publicitate țintită, care explică în mod transparent că aceasta include și reclamele politice.
Claritate în Responsabilitățile de Transparență:
Definiție: Entitățile care publică anunțuri politice nu ar trebui să fie responsabile pentru verificarea veridicității informațiilor furnizate de sponsori.
Context: Aceasta ar asigura că platformele pot servi ca medii de difuzare fără a fi împovărate de sarcina de a verifica fiecare detaliu al conținutului sponsorizat.
Exemplu: O platformă de știri online afișează un anunț politic, dar nu este responsabilă pentru investigarea fondurilor campaniei sau pentru verificarea afirmațiilor făcute în anunț.
Protocoale de Notificare a Utilizatorilor:
Definiție: Numai notificările de la autoritățile competente ar trebui să declanșeze perioada de răspuns de 48 de ore.
Context: Aceasta ar preveni suprasolicitarea sistemului cu rapoarte de calitate scăzută sau abuzive și ar asigura că numai cazurile legitime primesc atenție imediată.
Exemplu: În cazul în care un utilizator raportează un anunț politic ca fiind înșelător, platforma ar trebui să aibă un proces clar pentru a evalua și a răspunde la raport, dar fără presiunea unui termen de 48 de ore, cu excepția cazului în care raportul vine de la o autoritate electorală.
Servicii Conexe:
Definiție: Legislația ar trebui să clarifice că furnizorii de servicii care nu interacționează direct cu advertiserii sunt scutiți de cerințele de conformitate.
Context: Aceasta ar recunoaște că multe entități care joacă un rol în difuzarea anunțurilor politice nu au capacitatea sau accesul la informații pentru a verifica conformitatea anunțurilor cu legislația.
Exemplu: O companie de hosting care găzduiește platforme pentru diverse organizații nu ar trebui să fie responsabilă pentru conținutul politic al anunțurilor postate pe acele platforme, deoarece nu are nicio influență sau control asupra mesajelor sau a deciziilor de publicitate ale organizațiilor respective.
Concluzii
În contextul în care ne-am dorit să înțelegem mai bine percepția societății din România privind reclamele politice și regulamentul de la nivel european, am organizat o masă rotundă pe 19 septembrie 2023, la București, la Casa Europa (parter, Vasile Lascăr nr. 31).
Echipa de organizare a mesei rotunde:
● Francesca Cristea, Head of Policy & Programs, Europuls
● Ruxandra Botaș, Project Assistant, Europuls
● Alexandra Cîrjă, Project Assistant, Europuls
● Cristiana Bulgariu, Project Assistant, Europuls
În cadrul acestei mese rotunde, am abordat în profunzime propunerea de regulament a Uniunii Europene privind transparența și țintirea publicității politice. Subiectul, de o importanță crucială pentru viitorul democrației în era digitală, a fost analizat din multiple perspective, evidențiind atât beneficiile potențiale, cât și provocările asociate. Am explorat evoluția legislativă a propunerii, de la prezentarea inițială de către Comisia Europeană până la stadiul actual al negocierilor trilogului.
Următoarele au fost temele principale de discuție:
● Regulamentul actual și impactul său.
● Cum a afectat strategiile partidelor politice?
● Implicații pentru agențiile de publicitate.
● Percepția cetățeanului: claritate sau confuzie?
● Cum pot fi protejați cetățenii de dezinformare?
● Ce rol au avut platformele de social media în această problemă?
● Am avut prezentări de propuneri și idei din partea experților.
Din discuțiile avute, s-au retras următoarele concluzii principale:
Din ce am putut să concluzionăm, există o nevoie imperativă de clarificare și detaliere a sancțiunilor și metodelor de aplicare a noului regulament. Un avantaj major al regulamentului îl constituie acordul explicit al utilizatorului cu privire la consumul de reclame politice. S-au ridicat întrebări legate de capacitatea instituțiilor naționale de a monitoriza eficient mediul online și aplicarea regulamentului. De asemenea, rolul platformelor online și responsabilitatea lor în implementarea regulamentului a fost o temă fierbinte de discuție, cu opiniile variind de la nevoia de autoreglementare la solicitarea de supervizare mai strictă de către autorități. Pentru aceasta, educația cetățenilor în legătură cu reclamele politice, identificarea publicității plătite și înțelegerea contextului politic este esențială pentru un electorat informat și responsabil. La final, a existat un consens general că transparența campaniilor este crucială, dar implementarea efectivă a regulamentului va necesita resurse financiare, umane și temporale. Nu în ultimul rând, subvențiile primite de partide și modul în care sunt folosite în campanii și în afara lor reprezintă o problemă care trebuie adresată.
În concluzie, masa rotundă a subliniat importanța unei abordări echilibrate în reglementarea publicității politice în era digitală, protejând cetățenii de dezinformare și asigurând totodată un cadru funcțional pentru partide și alte entități implicate în procesul electoral.
Resurse: https://www.europarl.europa.eu/legislative-train/package-european-democracy-action-plan/file-greater-transparency-in-paid-political-advertising?sid=7101
https://www.europarl.europa.eu/RegData/docs_autres_institutions/commission_europeenne/com/2021/0731/COM_COM(2021)0731_EN.pdf
https://oeil.secure.europarl.europa.eu/oeil/popups/ficheprocedure.do?reference=2021/0381(COD)&l=en
https://financialintelligence.ro/parlamentul-european-voteaza-transparenta-si-reguli-clare-pentru-publicitatea-electorala-opinie-europuls/
● Francesca Cristea, Head of Policy & Programs, Europuls
● Ruxandra Botaș, Project Assistant, Europuls
● Alexandra Cîrjă, Project Assistant, Europuls
● Cristiana Bulgariu, Project Assistant, Europuls
În cadrul acestei mese rotunde, am abordat în profunzime propunerea de regulament a Uniunii Europene privind transparența și țintirea publicității politice. Subiectul, de o importanță crucială pentru viitorul democrației în era digitală, a fost analizat din multiple perspective, evidențiind atât beneficiile potențiale, cât și provocările asociate. Am explorat evoluția legislativă a propunerii, de la prezentarea inițială de către Comisia Europeană până la stadiul actual al negocierilor trilogului.
Următoarele au fost temele principale de discuție:
● Regulamentul actual și impactul său.
● Cum a afectat strategiile partidelor politice?
● Implicații pentru agențiile de publicitate.
● Percepția cetățeanului: claritate sau confuzie?
● Cum pot fi protejați cetățenii de dezinformare?
● Ce rol au avut platformele de social media în această problemă?
● Am avut prezentări de propuneri și idei din partea experților.
Din discuțiile avute, s-au retras următoarele concluzii principale:
Din ce am putut să concluzionăm, există o nevoie imperativă de clarificare și detaliere a sancțiunilor și metodelor de aplicare a noului regulament. Un avantaj major al regulamentului îl constituie acordul explicit al utilizatorului cu privire la consumul de reclame politice. S-au ridicat întrebări legate de capacitatea instituțiilor naționale de a monitoriza eficient mediul online și aplicarea regulamentului. De asemenea, rolul platformelor online și responsabilitatea lor în implementarea regulamentului a fost o temă fierbinte de discuție, cu opiniile variind de la nevoia de autoreglementare la solicitarea de supervizare mai strictă de către autorități. Pentru aceasta, educația cetățenilor în legătură cu reclamele politice, identificarea publicității plătite și înțelegerea contextului politic este esențială pentru un electorat informat și responsabil. La final, a existat un consens general că transparența campaniilor este crucială, dar implementarea efectivă a regulamentului va necesita resurse financiare, umane și temporale. Nu în ultimul rând, subvențiile primite de partide și modul în care sunt folosite în campanii și în afara lor reprezintă o problemă care trebuie adresată.
În concluzie, masa rotundă a subliniat importanța unei abordări echilibrate în reglementarea publicității politice în era digitală, protejând cetățenii de dezinformare și asigurând totodată un cadru funcțional pentru partide și alte entități implicate în procesul electoral.
Resurse: https://www.europarl.europa.eu/legislative-train/package-european-democracy-action-plan/file-greater-transparency-in-paid-political-advertising?sid=7101
https://www.europarl.europa.eu/RegData/docs_autres_institutions/commission_europeenne/com/2021/0731/COM_COM(2021)0731_EN.pdf
https://oeil.secure.europarl.europa.eu/oeil/popups/ficheprocedure.do?reference=2021/0381(COD)&l=en
https://financialintelligence.ro/parlamentul-european-voteaza-transparenta-si-reguli-clare-pentru-publicitatea-electorala-opinie-europuls/
