În contextul discursului inaugural al celui de-al 47-lea președinte al Statelor Unite, Donald Trump, angajamentul său de a pune „America pe primul loc” a readus în prim-plan o serie de politici economice și comerciale care ar putea avea reverberații globale. Dar cum se propagă aceste efecte în cadrul Uniunii Europene și, mai specific, în România? Și ce înseamnă acest lucru pentru echilibrul fragil al relațiilor transatlantice?

Unul dintre punctele cheie ale discursului au fost cele privind politica comercială a Statelor Unite. Trump a anunțat că va modifica sistemul de comerț extern al țării, punând accent pe protejarea cetățenilor americani și reducerea deficitelor comerciale. El a declarat: „În loc să îi taxăm pe cetățenii noștri pentru a îmbogăți alte națiuni, vom aplica taxe și tarife țărilor străine pentru a îmbogăți cetățenii noștri.”
Trump a mai afirmat că, prin această schimbare, se va înființa un „Serviciu de Venituri Externe”, care va colecta tarifele și veniturile provenite din importuri, aducând sume mari în trezoreria națională. Scopul este, bineînțeles, acela de a întări economia americană, stimulând producția internă și reducând dependența de importuri, punând însă presiune pe relațiile comerciale ale SUA cu parteneri precum Uniunea Europeană și China. Muncitorii americani și stabilitatea economică internă vor fi, însă, avantajate.

Deși România nu are un volum mare de comerț direct cu Statele Unite, economia sa este strâns legată de cea a Uniunii Europene, unul dintre principalii parteneri de comerț ai SUA.

România face parte din rețelele economice și de producție comune europene. Un exemplu relevant este industria auto din România, care produce componente și vehicule pentru piața europeană și pentru exporturi globale. Dacă Statele Unite impun taxe vamale mai mari pe produsele europene, produsele noastre devin mai scumpe și mai puțin competitive pe piața americană. Această scădere a competitivității poate reduce cererea pentru produsele europene, afectând comenzile pentru fabricile din Uniunea Europeană. Întrucât multe fabrici din România sunt parte din aceste rețele de producție, ele ar putea resimți efectele printr-o diminuare a comenzilor, ceea ce ar duce la o scădere a producției interne și, în cele din urmă, vor afecta economia României.

Un alt aspect crucial este cel al energiei. Administrația Trump, prin sprijinirea extinderii producției interne de petrol și gaze naturale, va genera fluctuații majore pe piața globală a energiei. 

Pentru România, ca importator net de energie - în primele opt luni ale anului 2024, România a importat 8,3 GWh de energie electrică, cu 60% mai mult decât în aceeași perioadă din 2023, aceste schimbări vor crește costurile de producție și vor exercita presiuni suplimentare asupra ratei inflației. 

 
În plus, în contextul încercării UE de a-și diversifica sursele de energie și de a reduce dependența de Rusia, politicile energetice ale SUA vor afecta cu siguranță strategiile europene pe termen lung.

De asemenea, Trump a abordat situația geopolitică în discursul său, incluzând o referire indirectă la războiul din Ucraina, dar cu o nuanță de schimbare față de politicile predecesorului său. În timp ce nu a menționat direct Rusia sau Ucraina, Trump a subliniat nevoia de a evita implicarea în conflicte internaționale, spunând: „Vom măsura succesul nostru nu doar prin bătăliile pe care le câștigăm, ci și prin războaiele pe care le terminăm. Și poate cel mai important, războaiele în care nu intrăm.”  Din această declarație putem extrage 2 idei: Trump dorește să încheie cât mai rapid războiul din Ucraina - fapt reflectat și de primele sale interacțiuni cu Vladimir Putin, și faptul că nu va mai dori să finanțeze alte intervenții militare.

Avalanșa de ordine executive majore
În prima zi a noului său mandat, Donald Trump nu a ezitat să pună în practică multe dintre punctele menționate în discurs, însă au fost și „surprize”.

De exemplu, retragerea din Acordul de la Paris, pe care totuși o puteam intui, reprezintă o respingere directă a angajamentului global de a combate schimbările climatice. Trump a considerat că Acordul de la Paris reprezenta o „piedică pentru economia americană”, în special în sectorul energetic, iar retragerea SUA din acest acord a fost un semnal puternic către întreaga lume că America își va urmări propriile interese economice și nu va face compromisuri în fața angajamentelor internaționale. Acest lucru a pus Uniunea Europeană într-o situație delicată, având în vedere că UE este un susținător vehement al politicilor ecologice și al obiectivelor de reducere a emisiilor de carbon. Uniunea Europeană continuă să promoveze neutralitatea climatică până în 2050, dar fără sprijinul unui actor global major precum Statele Unite, eforturile de combatere a schimbărilor climatice riscă să fie subminate.

De asemenea, Trump a mai spus că va pune capăt "Noului Pact Verde" în America și va revoca mandatul pentru vehiculele electrice. El susține că astfel de măsuri împiedică dezvoltarea economică și că va sprijini industria auto americană, oferind americanilor mai multe opțiuni pentru achiziționarea de vehicule.

În plus, retragerea Statelor Unite din Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a fost o decizie care a subliniat direcția izolării americane în gestionarea crizelor globale. Trump a acuzat OMS de o gestionare ineficientă a pandemiei COVID-19 și a considerat că organizația nu a respectat interesele SUA. Pentru Uniunea Europeană, o astfel de mișcare ridică semne mari de întrebare, mai ales având în vedere faptul că Europa a fost un susținător important al multilateralismului și al OMS și a colaborat strâns cu aceasta în domeniul sănătății publice.
Absența unui partener global ca SUA în domeniile de sănătate globală lasă un gol pe care Uniunea Europeană va trebui să-l ocupe, fie prin resurse financiare proprii, fie prin consolidarea alianțelor cu alte state.
Pentru România, acest lucru înseamnă o povară suplimentară, mai ales în contextul în care multe state din Europa de Est depind de programe și sprijin internațional pentru modernizarea sistemelor lor de sănătate.

Reacția Președintei Comisiei Europene
Ursula von der Leyen a declarat, în contextul Forumului de la Davos, faptul că în fața unui peisaj economic tot mai volatil și a unei competiții geopolitice intense, relațiile transatlantice sunt esențiale pentru stabilitatea globală. Fără a-l numi în mod direct pe Trump, ea a reafirmat că Uniunea Europeană și Statele Unite trebuie să colaboreze pentru a evita escaladarea unui "război comercial" care ar putea dăuna ambelor economii. În acest sens, președinta Comisiei Europene a făcut apel la un comerț global echitabil și integrat, subliniind că protecționismul și fragmentarea pieței internaționale riscă să diminueze prosperitatea globală.

Concluzii
Ideea de „Europa Împreună” va deveni esențială pentru a face față presiunilor externe și pentru a naviga printr-un peisaj global în schimbare. Trump a arătat deja că fie și numai o zi din mandatul său poate aduce schimbări majore în relațiile transatlantice, iar întreaga perioadă de președinție va testa adevărata reziliență a Uniunii Europene.
În fața unui „America First”, Europa va fi trebui să își întărească coeziunea internă și să își consolideze propria poziție pe plan global. Vom vedea ce ne rezervă viitorul, dar clar este că politica externă a lui Trump va forța Uniunea Europeană să răspundă cu unitate și adaptabilitate.