Cum a fost la Masă rotundă cu autoritățile locale pe tema Cadrului Financiar Multianual 2028-2034
Astăzi, 30 aprilie, Europuls - Centrul de Expertiză Europeană în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România și G4Media, a realizat o masă rotundă cu autoritățile locale pe tema Cadrului Financiar Multianual 2028-2034.
În prima parte a evenimentului, Mara Roman, Șefa Interimară a Reprezentanței Comisiei Europene, a prezentat propunerea Comisiei Europene cu privire la bugetul UE pe termen lung, suma propusă de Comisie pentru a finanța cheltuielile pentru perioada 2028-2034 ajunge la 2000 miliarde EUR, aproape dublu față de cadrul din prezent 2021-2027.
De la 7 domenii cheie, Comisia a restrâns prioritățile la doar 4 domenii cheie:
Francesca Cristea, Head of Policy Europuls, a prezentat poziția Parlamentului European adoptată pe 28 aprilie. Bugetul propus se ridică la 2014 de miliarde de euro, stabilit la 1,27% din Venitul Național Brut (VNB) al Uniunii, cu costurile de rambursare NextGenerationEU excluse din plafoane. Creșterea de 10% față de propunerea Comisiei din iulie 2025 va fi distribuită uniform între rubricile care susțin prioritățile Uniunii. Parlamentul respinge totodată renaționalizarea fondurilor - din perspectiva în care statele membre ar putea decide fiecare ce să facă cu o anumită parte din fonduri sub pretextul „flexibilității” și modelul „un singur plan per stat membru” propus de Comisie, avertizând că ar slăbi transparența și ar crea competiție între beneficiari. Astfel, linia „Nealocate în PNRR” dispare complet (-235,17 mld.) întrucât Parlamentul European refuză flexibilitatea necontrolată propusă de Comisie.
Principalele teme de discuție au fost:
Discuțiile au cuprins atât componenta de implementare, cât și tematica aferentă fondurilor europene. Îmbunătățirea vieții cetățenilor pe termen lung și vizualizarea idealului pe care orașul/ localitatea/ regiunea l-ar putea atinge prin fonduri europene.
Un aspect repetat în mod constant a fost nevoia de a cunoaște nevoile cetățenilor/ locuitorilor și de a le putea conecta în mod direct la sursele de finanțare disponibile. Altfel spus autoritățile locale sunt datoare să conducă studii constante pentru a consulta cetățenii și pentru contura dezvoltarea comunității exact unde au nevoie.
Avantajul CFM 2028-2034 este predictibilitate, pe care multe autorități locale și regionale au invocat-o în dorința de a ne putea gândi la o formulă prin care acestea să fie finanțate multianual.
La nivel digital, au fost punctat soluții atât pentru beneficiari, cât și pentru administrația publică. Totodată, participanții au resimțit nevoia de a crea o singură platformă pentru încărcarea tuturor documentelor pentru toate aplicațiile de proiecte europene. Mai mult, a fost punctată și nevoia pentru dezvoltarea capacității administrației publice și a fost propus un one-stop-shop pentru servicii de marketing, consultare, PR pentru cei care doresc să acceseze aceste fonduri, dar nu au cunoașterea necesară pentru a accesa aceste servicii pentru a-și dezvolta proiectele.
Pentru regiunile mai puțin dezvoltate, ar trebui implementată o clauză de coeziune pentru a investi strategic pentru dezvoltare, nu doar pentru infrastructură.
De asemenea, a fost menționată crearea unei linii feroviare de mare viteză pentru a ne alinia la standardele celorlalte țări europene. De asemenea, o mai mare atenție ar trebui acordată infrastructurii verzi-albastre. Îmbunătățirea transportului public a fost menționată pentru a sprijini cetățeanul în viața lui de zi cu zi.
Câteva dintre metodele de bune practice amintite sunt bugetarea participativă (unde cetățenii pot decide în ce proiecte să fie investit o parte din bugetul local) sau dezbateri constante cu cetățenii pentru definitivarea priorităților. Mai mult parteneriatele intra-regionale și vizitele de studiu au dat roade în anumite cazuri, administrațiile putând vizualiza mai bine finalitatea proiectelor pe aceștia le conduc. Este de menționat faptul că România are destul de puține proiecte transfrontaliere din actualele fonduri de coeziune, capitol la care am putea lucra mai bine.
Deja anumite Agenții de Dezvoltare Regionale au început să mapeze nevoile din teritoriu ale localităților și orașelor pentru a înainta o serie de propuneri când va fi gata cadrul instituțional. De amenea, câteva domenii în care ADR-urile au ales să realizeze proiecte: biotehnologie, infrastructură dual-use (atât civilă, cât și militară), cercetare, cercetare genetică și nu numai.
Întărirea legăturilor cu mediul de afaceri prin granturi pentru IMM-uri a fost o opinie vast împărtășită. A fost atrasă atenția asupra lipsei de transparență cu privire la consultarea stakeholderilor pentru poziția și dorințele României pentru CFM 2028-2034. Dacă partenerii nu sunt implicați într-un mod activ încă de la început, implementarea pentru proiectele strategice ar putea fi dificilă.
Totodată, a fost pusă pe masă flexibilitatea componenței de tehnologie, astfel încât, pe măsură ce apar noi tehnologii, acestea să poată fi achiziționate, chiar dacă în cererea inițială, la momentul transmiterii, a fost trecut un model mai vechi.
Am vrea să punem accent pe cele 2 ultime puncte menționate în dezbatere: continuitatea utilizării rezultatelor proiectelor europene chiar și după utilizare și înglobarea lor într-un ecosistem benefic cetățeanului, dar și o mai mare promovare de către autoritățile locale a proiectelor europene întrucât există sentimentul cetățenilor cum că UE nu a sprijinit cu nimic dezvoltarea României.
Resursă umană există, know-how există, rezultate și bune practici există, trebuie să gândim strategic și interconectat pentru a putea dezvolta cu adevărat România.
La această discuție au luat parte:
Acest eveniment face parte din proiectul COHERO4EU realizat de Europuls în parteneriat cu G4Media.
Co-finanțat de Uniunea Europeană. Opiniile exprimate în acest material aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă neapărat poziția Uniunii Europene sau a Comisiei Europene. Nici Uniunea Europeană, nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru conținutul prezentat.
În prima parte a evenimentului, Mara Roman, Șefa Interimară a Reprezentanței Comisiei Europene, a prezentat propunerea Comisiei Europene cu privire la bugetul UE pe termen lung, suma propusă de Comisie pentru a finanța cheltuielile pentru perioada 2028-2034 ajunge la 2000 miliarde EUR, aproape dublu față de cadrul din prezent 2021-2027.
De la 7 domenii cheie, Comisia a restrâns prioritățile la doar 4 domenii cheie:
- Planuri de parteneriat naționale și regionale - fondurile de coeziune, cele de dezvoltare regională și cele de agricultură vor intra sub un alt cadru, în care să existe o coordonare mai bună între guverne și autoritățile locale. Aceste planuri vor include, după modelul PNRR, atât reforme, cât și investiții.
- Fondul de competitivitate în valoare de 451 miliarde EUR ce vor fi alocate pentru a spori competitivitatea UE, însemnând că investițiile alocate apărării vor crește de 5 ori, că Facilitatea de Conectare a Europei va primi 81 miliarde EUR pentru a finanța nu doar infrastructură sustenabilă, dar și mobilitate militară.
- Global Europe, fondul prin care vor fi sprijiniți partenerii UE, adică statele terțe inclusiv Republica Moldova și Ucraina, va beneficia de 200 miliarde EUR.
- Pilonul Administrativ și o flexibilitate de 20% pentru fondurile europene pentru a fi realocate în funcție de prioritățile stabilite de fiecare stat membru.
Francesca Cristea, Head of Policy Europuls, a prezentat poziția Parlamentului European adoptată pe 28 aprilie. Bugetul propus se ridică la 2014 de miliarde de euro, stabilit la 1,27% din Venitul Național Brut (VNB) al Uniunii, cu costurile de rambursare NextGenerationEU excluse din plafoane. Creșterea de 10% față de propunerea Comisiei din iulie 2025 va fi distribuită uniform între rubricile care susțin prioritățile Uniunii. Parlamentul respinge totodată renaționalizarea fondurilor - din perspectiva în care statele membre ar putea decide fiecare ce să facă cu o anumită parte din fonduri sub pretextul „flexibilității” și modelul „un singur plan per stat membru” propus de Comisie, avertizând că ar slăbi transparența și ar crea competiție între beneficiari. Astfel, linia „Nealocate în PNRR” dispare complet (-235,17 mld.) întrucât Parlamentul European refuză flexibilitatea necontrolată propusă de Comisie.
Principalele teme de discuție au fost:
- Absorbția fondurilor europene în ceea ce privește politica de coeziune,
- Probleme cu privire la implementarea proiectelor,
- Priorități la nivel local de avut în vedere pentru următorul Cadru Financiar Multianual 2028-2034.
Discuțiile au cuprins atât componenta de implementare, cât și tematica aferentă fondurilor europene. Îmbunătățirea vieții cetățenilor pe termen lung și vizualizarea idealului pe care orașul/ localitatea/ regiunea l-ar putea atinge prin fonduri europene.
Un aspect repetat în mod constant a fost nevoia de a cunoaște nevoile cetățenilor/ locuitorilor și de a le putea conecta în mod direct la sursele de finanțare disponibile. Altfel spus autoritățile locale sunt datoare să conducă studii constante pentru a consulta cetățenii și pentru contura dezvoltarea comunității exact unde au nevoie.
Avantajul CFM 2028-2034 este predictibilitate, pe care multe autorități locale și regionale au invocat-o în dorința de a ne putea gândi la o formulă prin care acestea să fie finanțate multianual.
La nivel digital, au fost punctat soluții atât pentru beneficiari, cât și pentru administrația publică. Totodată, participanții au resimțit nevoia de a crea o singură platformă pentru încărcarea tuturor documentelor pentru toate aplicațiile de proiecte europene. Mai mult, a fost punctată și nevoia pentru dezvoltarea capacității administrației publice și a fost propus un one-stop-shop pentru servicii de marketing, consultare, PR pentru cei care doresc să acceseze aceste fonduri, dar nu au cunoașterea necesară pentru a accesa aceste servicii pentru a-și dezvolta proiectele.
Pentru regiunile mai puțin dezvoltate, ar trebui implementată o clauză de coeziune pentru a investi strategic pentru dezvoltare, nu doar pentru infrastructură.
De asemenea, a fost menționată crearea unei linii feroviare de mare viteză pentru a ne alinia la standardele celorlalte țări europene. De asemenea, o mai mare atenție ar trebui acordată infrastructurii verzi-albastre. Îmbunătățirea transportului public a fost menționată pentru a sprijini cetățeanul în viața lui de zi cu zi.
Câteva dintre metodele de bune practice amintite sunt bugetarea participativă (unde cetățenii pot decide în ce proiecte să fie investit o parte din bugetul local) sau dezbateri constante cu cetățenii pentru definitivarea priorităților. Mai mult parteneriatele intra-regionale și vizitele de studiu au dat roade în anumite cazuri, administrațiile putând vizualiza mai bine finalitatea proiectelor pe aceștia le conduc. Este de menționat faptul că România are destul de puține proiecte transfrontaliere din actualele fonduri de coeziune, capitol la care am putea lucra mai bine.
Deja anumite Agenții de Dezvoltare Regionale au început să mapeze nevoile din teritoriu ale localităților și orașelor pentru a înainta o serie de propuneri când va fi gata cadrul instituțional. De amenea, câteva domenii în care ADR-urile au ales să realizeze proiecte: biotehnologie, infrastructură dual-use (atât civilă, cât și militară), cercetare, cercetare genetică și nu numai.
Întărirea legăturilor cu mediul de afaceri prin granturi pentru IMM-uri a fost o opinie vast împărtășită. A fost atrasă atenția asupra lipsei de transparență cu privire la consultarea stakeholderilor pentru poziția și dorințele României pentru CFM 2028-2034. Dacă partenerii nu sunt implicați într-un mod activ încă de la început, implementarea pentru proiectele strategice ar putea fi dificilă.
Totodată, a fost pusă pe masă flexibilitatea componenței de tehnologie, astfel încât, pe măsură ce apar noi tehnologii, acestea să poată fi achiziționate, chiar dacă în cererea inițială, la momentul transmiterii, a fost trecut un model mai vechi.
Am vrea să punem accent pe cele 2 ultime puncte menționate în dezbatere: continuitatea utilizării rezultatelor proiectelor europene chiar și după utilizare și înglobarea lor într-un ecosistem benefic cetățeanului, dar și o mai mare promovare de către autoritățile locale a proiectelor europene întrucât există sentimentul cetățenilor cum că UE nu a sprijinit cu nimic dezvoltarea României.
Resursă umană există, know-how există, rezultate și bune practici există, trebuie să gândim strategic și interconectat pentru a putea dezvolta cu adevărat România.
La această discuție au luat parte:
- Dan Adrian Pop, Secretar de Stat, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului
- Gheorghe Ștefănache, Senator
- Corina Ene, Deputat
- Ovidiu Cîmpean, Inițiator M100 & Deputat
- Cristian Brian, Deputat
- George-Cristian Tuță, Primar, Sector 1
- Maria-Daniela Stanciu, Viceprimar, Sector 1
- Petruț Vladimir, Primarul orașului Cavnic, Membru, Comitetul European al Regiunilor
- Vasile Asandei, Director General, Agenția pentru Dezvoltare Nord Est
- Liviu Mușat, Director General, Agenția pentru Dezvoltare Sud Muntenia
- Dan Nicula, Director General, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov
- Andreea-Mirela Tache, Director în cadrul cabinetului directorului general, Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia
- Ramona Petrescu, Ofițer programare, Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia
- Ionuț Alexe, Director General Adjunct, Direcția Generală Dezvoltare locală, Digitalizare, Proiecte cu Fonduri Externe, Primăria sector 6
- Cristina Ivănuș, Șef serviciu, Primăria Sectorului 5
- Radu Tiliță, Purtător de cuvânt, Primăria Sectorului 5
- Andrei Tănase, Coordonatorul departamentului de fonduri europene, Primăria Sectorului 4
- Dragoș Radu, Consilier General al Municipiului București
- Naomi Reniuț, Consilier General al Municipiului București
- Augustin Maftei, Urban Scope, Primăria Sectorului 5
- Marinela Strâmbulescu, Președintă, OFA Gorj
- Teofil-Ciprian Lata, Policy Officer la CEE Bankwatch Network
- Perțea Mălina Ana Maria, Youth Worker, Fundația Județeană pentru Tineret Prahova
- Ionescu Lavinia, Primăria Sectorului 1
- Vladimir Tudosă, Primăria Sectorului 1
Acest eveniment face parte din proiectul COHERO4EU realizat de Europuls în parteneriat cu G4Media.
Co-finanțat de Uniunea Europeană. Opiniile exprimate în acest material aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă neapărat poziția Uniunii Europene sau a Comisiei Europene. Nici Uniunea Europeană, nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru conținutul prezentat.
