Slovenia la cârma Consiliului Uniunii Europene – obiective și provocări

La data de 1 iulie Slovenia va prelua președenția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Climatul politico-diplomatic actual va pune autoritățile de la Lublijana într-o poziție deosebit de dificilă. Acest fapt își are originea atât într-o serie de tensiuni domestice, cât și unii vectori externi, cu implicații pentru întreg blocul comunitar. Modul în care instituțiile europene vor răspunde acestor dileme, în strânsă colaborare cu guvernul sloven va avea implicații atât asupra prestigiului valorilor europene, cât și a securității și a poziției geo-strategice a Uniunii Europene (UE). Astfel, ne propunem să evidențiem câteva valori fundamentale ale UE și modul în care acestea pot reprezenta fondul unei politici realiste în următoarele 6 luni. Totodată, iminenta preluare a președenției Consiliului UE de către Slovenia, constituie un examen al cabinetului Janša în prezentul context domestic și internațional. Mai jos vom dezbate agenda președenției Sloveniei, sub trei aspecte:

Spațiul Schengen ca ideal european și vector de securitate;
Extinderea UE în Balcanii de Vest: Considerente geo-strategice și legislativ-instituționale;
Un examen de 6 luni: Comunitatea internațională și reputația guvernului Janša.

Spațiul Schengen și Președenția Sloveniei

Pe data de 26 mai, președintele Parlamentului European, David Sassoli și premierul Sloveniei, Janez Janša au făcut cateva precizări importante în privința direcției strategice a Uniunii, în perspectiva predării ștafetei Consiliului UE la data de 1 iulie. Sassoli s-a declarat extrem de mulțumit de consensul strategic între liderii statelor membre și planurile oficialilor de la Lublijana.

Una din principalele întrebări ale reprezentanților media prezenți s-a referit la necesitatea extinderii în paralel a UE și a spațiului Schengen. Întrebat fiind dacă Slovenia va pleda insistent pentru accederea în UE a statelor vest-balcanice, Janša a confirmat că guvernul său va susține primirea Croației în spațiul Schengen, dar și cea a României, fiind convins că procedeul va „contribui la securitatea UE”, fiind totodată „în interesul tuturor”. Trebuie precizat că încă din toamna anului 2019, Croația a primit avizul Comisiei Europene pentru aderarea la spațiul Schengen. Având în vedere că situația Croației este aceeași cu cea a României și a Bulgariei, președenția Sloveniei ar putea avea un impact notabil asupra configurației arialului Schengen.

În mod special, momentul reprezintă o șansă de confirmare și avansare a idealurilor și strategiei UE în sud-estul continentului. Discursul din 26 mai al prim-ministrului Janša trimite către îngemănarea politicii realiste cu perpetuarea idealului european, ca scop fundamental al președenției Sloveniei. Pe de o parte, o asemenea extindere s-ar înscrie perfect într-o o lungă tradiție a blocului comunitar și a conceptului fundamental de identiate europeană. Ideea unei paradigme unitare de gestionare a frontierelor a fost exprimată încă de la 14 iunie 1985. Atunci, Țările de Jos, Franța, Germania și Luxemburg, au semnat la Schengen, un acord cu același nume. Semnatarii aveau dezideratul de a prefigura eliminarea etapizată a controalelor transfrontaliere, urmărind „eliminarea obstacolelor ridicate împotriva liberei circulații”. Spațiul Schengen a luat efectiv ființă în 1995, prin eliminarea controalelor; ca un mijloc de suport al dreptului la liberă circulație în cadrul blocului comunitar. Este considerat drept una dintre cele mai concrete manifestări ale idealurilor Uniunii.

Pe de altă parte, considerentele realiste sunt imperative pentru buna funcționare a UE. Astfel, valorile trebuie transpuse în obiective geo-strategice, menite să asigure atât integritatea, cât și dezvoltarea Uniunii. Componenta pragmatică și cea valorică se disting inclusiv în comunicatul Ministerului de Interne al Sloveniei de pe 17 mai, enunțând „consolidarea spațiului Schengen”, ca principal obiectiv al iminentei președenții a Consiliului UE. Scopul efectiv este pregătirea implementării sistemului de intrare-ieșire (Entry-Exit System-EES) și de Informații și Autorizație Călătorii (European Travel Information and Authorization System-ETIAS), pentru securirizarea corespunzătoare a fronitierelor limitrofe ale Spațiului Schengen. De altfel, legislația aferentă (Regulamentul 2019/1896) arată că accelerarea procesului de gestionare integrată a frontierelor la nivelul spațiului european reprezintă un pas esențial spre înfăptuirea valorilor UE, privitoare la „libertate, securitate și justiție”. Pe de altă parte, această prioritate dispune și de un fond pragmatic, cu obiective cuantificabile. În acest sens, regulamentul citat prevede ținerea sub control a fenomenului migraționist și găsirea unor soluții de durată, pentru întâmpinarea diverselor provocări umanitare și de securitate aferente, „respectând întru totul drepturile fundamentale”. În concret, această agendă trasată de ministrul de interne, Aleš Hojs, este congruentă cu prevederile Art. 3 al Regulamentui 2019/1896, conform cărora înființarea unei Agenții Europeane pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe (Frontex) este un pas cheie al noului plan de gestionare a frontierelor Uniunii. Agenția ar urma să asigure suportul tehnic, expertiza și resursa umană necesare pentru eficientizarea procesului de control al granițelor externe ale blocului comunitar. Evenimentele din Ceuta din cursul ultimelor luni subliniază în mod deosebit necesitatea găsirii unui răspuns proactiv din partea UE la problema migrației ilegale. Acest fapt a fost punctat chiar de Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o reacție oficială.

Astfel, având în vedere cursul evenimentelor din ultimii doi ani, se înțelege că președenția Sloveniei va reprezenta cel mai probabil, o bornă semnificativă atât în susținerea procesului de integrare europeană, cât și în abordarea problematicii umanitare și de securitate a frontierelor extene.

Proiectul European și Balcanii de Vest

În cadrul aceleiași conferinței de presă, premierul Sloveniei a reliefat și importanța strategică a întregului arial vest-balcanic, în contextul crizei sanitare și economice, dar și a climatului politico-diplomatic ostil din extremitatea estică a continentului. Ca măsuri concrete în această problematică, Janša a anunțat fixarea unui Summit informal pe tema accederii statelor din Balcanii apuseni, la data de 6 octombrie. Janša a precizat că evenimentul va reuni toți șefii de stat ai regiunii în cauză, alături de oficiali de la Lublijana. Per total, premierul Sloveniei a evidențiat că accelerarea procesului de accedere și integrare în blocul comunitar a acestor zone cheie, reprezintă o prioritate strategică pentru a doua jumătate a acestui an.

Se înțelege că pasul către Balcanii de vest este un obiectiv strategic prioritar. Tensiunile diplomatice latente cu repetate și recente izbucniri impun efectuarea unui pas geo-strategic ferm în flancul estic al continentului. Această necesitate a fost reliefată încă din 2017. Atunci, nu mai puțin de 65 de experți în securitate au atras atenția doamnei Federica Mogherini, Înaltului Reprezentant al UE de la acea dată, că este nevoie de un efort sporit pentru a combate campania de dezinformare dusă în țările vest-balcanice de către Moscova. Tot atunci, miniștrii de externe ai opt state membre, printre care și România, au semnat o scrisoare deschisă către Mogherini, exprimând temeri similare. Este, așadar, destul de evident că Moscova are interese în zonă, dublate de ample resurse, după cum arată și acest studiu din 2019, al German Marshall Fund. Elocvente în acest sens sunt datele privitoare la Serbia, una dintre candidatele principale ale acestei noi faze de extindere. Studiul citat arată că, în 2017, doar 26% din populația Serbiei sprijină categoric aderarea Serbiei la UE, în timp ce aproape o treime s-a pronunțat răspicat împotriva aderării.

Pe termen lung, pasul spre Balcanii apuseni simbolizează continuitatea și funcționalitatea proiectului european. Procesul în sine reprezintă inclusiv o oportunitate de reevaluare a întregului mecanism de aderare la UE. Atât implicațiile strategice imediate cât și obiectivele de lungă durată sunt prompt recunoscute de către Consiliul UE. Totodată, finalizarea cu succes a acestui proiect depinde de o angajare în egală măsură a oficialilor de la Bruxelles și responsabililor de la Belgrad. Acest fapt a fost punctat chiar de Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, cu prilejul întrevederii sale cu președintele Serbiei, Aleksandar Vučić. Astfel, consolidarea statului de drept și a democrației sunt factori esențiali care intră în răspunderea Belgradului. Președintele Vučić și-a asumat această răspundere și s-a arătat deschis spre îndrumări. Este de înțeles că, aceste asigurări vor trebui să reprezinte fondul unor reforme și rezultate tangibile pe plan intern. Astfel, pentru a adera cu succes, Serbia va trebui, înainte de toate, să se dovedească un partener consecvent al UE.

Aceste negocieri nu trebuie privite izolat. Prin Declarația de la Zagreb, autoritățile UE și țările membre au concluzionat că parteneriatele bilaterale între state vest-balcanice sunt imperative pentru soluționarea diferendelor zonale. În acest context, redeschiderea dialogului pentru normalizarea relațiilor între Serbia și Kosovo capătă o însemnătate considerabilă. Pasul strategic catre Balcanii de Vest poate da roade doar în urma găsirii unei formule de stabilitate regională, între cele două părți. Discursul instituțional european și interesul academic ilustrează elocvent complexitatea și ramificațiile problemei. Este de menționat că Slovenia este una din cele cinci state UE, alături de România, Spania, Grecia și Cipru, care nu recunosc independența Priștinei de Belgrad. Acesta nu este însă chintesența problemei. De fapt, Acordul de Stabilitzare și de Asociere din martie 2016 reglementează dialogul constructiv ca scop, și nu recunoșterea Kosovo ca stat independent. Drumul către un consens între cele două părți se anuanță a fi unul îndelungat. În iunie, administrația de la Belgrad a dat asigurărări că discuțiile vor fi reluate cât de curând. Astfel, este foarte probabil ca președenția Sloveniei la Consiliul UE să coincidă cu aceste proceduri esențiale pentru realizarea obiectivelor afirmate atât de Lublijana, cât și de Bruxelles. În continuare, oficialii și instituțiile UE vor juca un rol crucial în medierea dialogului bilateral, pas imperativ pentru primirea, în primă fază, a Serbiei în UE. În următoarele 6 luni, atât Slvenia cât și instituțiile UE vor trebui să depună diligențe echidistante pentru a asigura bunul mers al tratativelor. Însă materializarea extinderii UE în zonă depinde în primul rând de deschiderea reciprocă a oficialilor din Belgrad și Priștina.

Aleșii de la Lublijana și importanța momentului

În cadrul sus-menționatei conferințe, premierul Janša a fost întrebat și despre retragerea candidaților din partea Sloveniei la Parchetul European. Procurorul șef european, Laura Codruța Kövesi, a denunțat acțiunea drept „lipsa unei cooperări sincere”.

Asemenea temeri nu sunt nefondate. De fapt, motive de îngrijorare pentru comunitatea internațională au apărut încă din luna martie a anului trecut, imediat după instaurarea guvernului Janša. La acel moment, agenți importanți ai peisajului media local și internațional precum Institutul Internațional de Presă (IPI) sau Agenția Slovenă de Presă (STA) s-au declarat a resimți o atitudine ostilă, chiar punitivă, din partea noului guvern. Astfel, nu mai puțin de 22 editori-șefi și 6 alte grupări militrante pentru libertatea presei au adresat o scrisoare deschisă Președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Semnatarii se arată îngrijorați cu privire la ceea ce numnesc „stigmatizarea” și „denigrarea” actului jurnalistic și a reprezentanților media de către premierul Janša și colegii săi de partid. Scrisoarea face referire atât la un limbaj ostil pe rețelele sociale, cât și la o presupusă obstrucționare a activității STA prin tăiere de fonduri. Atât oficialii Comisiei Europene cât și reprezentanți ai OSCE au somat autoritățile slovene să soluționeze problema fondurilor și să asigure independența organelor media. În mod cert, libertatea presei este un mijloc indispensabil al actului democratic și un exponent fundamental al unui spațiu public european funcțional. Aruncarea unor săgeți politice este de natură să dăuneze spiritului civic în Slovenia, pragul unui adevărat moment de examen, reprezentat de cele 6 luni ale președenției Sloveniei la Consiliul UE. În acest caz, instituțiile europene trebuie să își mențină eforturile de mediere și facilitare a unui dialog productiv între părțile implicate. Un rol extrem de important în asigurarea unui asemenea for îl va avea și în continuare Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne.

Concluzii

Președenția Sloveniei la Consiliul UE în cea de-a doua jumătate a anului 2021 va fi cu siguranță un moment crucial, atât din perspectiva Lublijanei, cât și a cadrulului instituțional european. Prin acest articol am dorit să ilustrăm multitudinea de provocări ce va testa ambele părți implicate. Reiterăm în final, că extinderea și consolidarea proiectului european este un imperativ strategic, în actualul context geo-politic. Acest obiectiv se manifestă în două arii ale politicii UE: spațiul Schengen și procedeul de primire a noi state membre. În acest sens, vom urmări cu mare interes impactul președenției rotative a Consiliului asupra modernizării infrastructurii tehnologice de mentenanță și control a spațiului Schengen. În același sens, este relevantă evoluția proiectului Frontex, ce reunește practic toate imperativele de resursă umană și tehnică, pentru fixarea noului cadru de securitate al UE. Pe de altă parte, pregătirea aderării statelor vest-balcanice, precum Serbia, Macedonia de Nord sau Muntenegru este esențială pentru aplicarea celei de-a doua politici menționate. Având în vedere complexitatea acestor probleme, precum și poziția domestică și internațională a guvernului Janša, aceste 6 luni vor reprezenta, negreșit, un examen al executivului de la Lublijana. În acestă privință, vor fi observate atât buna-credință, cât și eficacitatea autorităților slovene.

După cum am arătat, toți aceși factori sunt interconectați, subliniind necesitatea unui proactiv dialog instituțional și inter-statal, în cadrul Uniunii. Pentru a-și îndeplini obiectivele valorice și geo-strategice, UE va trebui înainte de toate să medieze și să monitorizeze, dintr-o poziție de autoritate, dar nu contra-productivă. Interesele geo-politice și de securitate sunt imperative ale proceselor decizionale din următoarele 6 luni, și nu numai. La baza acestora însă trebuie să stea cadrul legislativ al UE, ca manifestare a idealului european. Președenția Sloveniei ar putea să reunească componenta ideală cu cea a intereselor realiste, pregătind terenul pentru pașii strategici ulteriori. Procedeul va testa însă în egală măsură atât autoritățile slovene, cât și cele europene.

Autor: Sebastian Lajos – Stagiar Europuls

Sursă foto: Multimedia Centre, European Parliament