În perioada 19-22 ianuarie 2026, Parlamentul European se reunește la Strasbourg în prima sesiune plenară a anului, într-un context marcat de tensiuni geopolitice, presiuni economice și dezbateri sensibile privind rolul Uniunii Europene pe plan intern și internațional. Agenda include subiecte de politică externă, securitate, stabilitate financiară, guvernanță democratică și tranziție economică, cu impact semnificativ asupra statelor membre și partenerilor UE.

• Integritatea teritorială și suveranitatea Groenlandei și a Regatului Danemarcei

Marți, 20 ianuarie, Parlamentul European va dezbate poziția Uniunii Europene față de declarațiile președintelui Statelor Unite, Donald Trump, privind Groenlanda. Acesta a reluat printr-o postare pe platforma sa, Truth Social, ideea ca SUA să obțină controlul asupra teritoriului și a avertizat că va impune tarife comerciale statelor care se opun acestui plan: „Începând cu 1 februarie 2026, țările menționate (respectiv Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Țările de Jos și Finlanda) vor plăti un tarif de 10% pentru toate bunurile trimise în SUA, care va crește la 25% începând cu 1 iunie 2026, până când se va încheia un acord pentru achiziția completă a Groenlandei.”

Statele membre au respins ferm aceste declarații, avertizând că ele subminează suveranitatea Regatului Danemarcei, stabilitatea regională și coeziunea NATO. În paralel, mai multe state aliate au participat la activități și exerciții militare în regiunea arctică, pentru a semnala solidaritatea și capacitatea de descurajare. Comisia Europeană a reafirmat disponibilitatea UE de a coopera cu SUA în Arctica, dar a subliniat și că, în principiu, Groenlanda ar putea beneficia de clauza de asistență mutuală din tratatele UE, aplicarea exactă a acesteia rămâne discutată din punct de vedere juridic.

• Solicitarea unui aviz din partea Curții de Justiție cu privire la compatibilitatea cu tratatele a propunerii de acord de parteneriat UE-Mercosur (EMPA) și a propunerii de acord comercial interimar (ITA)

Parlamentul va decide dacă solicită Curții de Justiție a UE un aviz privind compatibilitatea acordurilor comerciale propuse cu Mercosur cu tratatele Uniunii. Miza este una juridică și politică, întrucât acordurile ar avea efecte semnificative asupra agriculturii europene, politicii comerciale și relațiilor UE cu America Latină.

Dezbaterea vizează clarificarea competențelor dintre UE și statele membre, dar și stabilirea condițiilor în care astfel de acorduri pot fi ratificate.

• Moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene

În cadrul sesiunii plenare va fi dezbătută și o moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene, procedură parlamentară care, în cazul adoptării, ar duce la demisia întregului executiv european. Moțiunea a fost depusă în contextul semnării acordului comercial UE-Mercosur și exprimă nemulțumiri legate de modul în care Comisia a gestionat acest dosar.
Moțiunea a fost formulată de grupul Patrioți pentru Europa (PfE) fiind susținută de Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) și de Europa Națiunilor Suverane (ESN). Moțiunea este inițiată drept formă de protest, grupul susținând că acordul sacrifică interesele fermierilor și industriei agricole europene, și faptul că executivul european a neglijat „opoziția puternică și repetată a mai multor parlamente naționale, a Parlamentului European și a fermierilor europeni” față de Mercosur.

Dezbaterea va avea loc luni, pe 19 ianuarie, iar votul este programat pentru joi, 22 ianuarie.
Sunt necesare minimum 361 de voturi favorabile pentru ca moțiunea să fie adoptată, din totalul de 720 de europarlamentari.

• Combaterea deepfake-urilor concepute de AI și a exploatării sexuale pe platformele de comunicare socială prin utilizarea deplină a normelor digitale ale UE

Această dezbatere are loc în contextul controverselor recente legate de funcționarea platformei X, care au evidențiat dificultăți majore în aplicarea normelor europene privind siguranța digitală și protecția utilizatorilor. Cazurile semnalate au scos în evidență răspândirea de conținut generat de inteligența artificială, inclusiv deepfake-uri cu caracter sexual, precum și limitele mecanismelor de moderare a conținutului pe platformele de comunicare socială.

Subiectul dezbaterii se concentrează asupra modului în care cadrul legislativ al Uniunii Europene, în special Regulamentul privind serviciile digitale și inițiativele privind inteligența artificială poate fi aplicat eficient pentru a preveni exploatarea sexuală online și utilizarea abuzivă a tehnologiilor generative. Discuțiile din Parlamentul European urmăresc clarificarea responsabilităților platformelor digitale, rolul instituțiilor europene în supravegherea acestora și necesitatea consolidării protecției drepturilor fundamentale în spațiul digital.

• Drepturile pasagerilor aerieni

Parlamentul European urmează să dezbată și să voteze măsurile propuse de Comisia pentru Transport și Turism pentru actualizarea drepturilor pasagerilor aerieni din Uniunea Europeană, reguli aflate în vigoare din 2004. Propunerile urmăresc să consolideze protecția pasagerilor în caz de întârzieri, anulări sau refuz la îmbarcare și să reducă practicile neclare sau costurile suplimentare. Printre măsurile centrale se află menținerea pragului actual de trei ore pentru acordarea compensațiilor și păstrarea nivelului acestora între 300 și 600 de euro, clarificarea circumstanțelor extraordinare în care companiile aeriene nu sunt obligate să plătească despăgubiri, dar și menținerea obligației de a oferi asistență pasagerilor blocați, inclusiv mâncare, băuturi și cazare, cu un plafon de maximum trei nopți.

 
Alte propuneri vizează stabilirea unor reguli clare privind bagajele de cabină gratuite, eliminarea unor taxe suplimentare precum cele pentru corectarea unor greșeli minore de nume sau pentru check-in, introducerea unor proceduri mai simple de solicitare a compensațiilor prin formulare precompletate, precum și întărirea protecției pentru pasagerii vulnerabili, inclusiv copiii și persoanele cu mobilitate redusă.

 
Votul din plen va stabili mandatul de negociere al Parlamentului în discuțiile cu statele membre, într-un dosar blocat timp de mai bine de un deceniu la nivelul Consiliului.

• Protejarea și promovarea stabilității financiare în situația de incertitudine economică

Incertitudinea economică cu care se confruntă Uniunea Europeană este alimentată de mai mulți factori cumulativi, printre care intensificarea concurenței pe piețele internaționale, în special cu Statele Unite și China, fragmentarea comerțului mondial prin tarife, precum și presiunile bugetare generate de finanțarea politicilor de mediu, cercetare și apărare. Acest context este amplificat de inflația persistentă, de creșterea datoriei publice și de deficite bugetare ridicate în mai multe state membre. În paralel, complexitatea mecanismelor de finanțare, inclusiv fondurile structurale și de investiții europene, poate îngreuna alocarea eficientă a resurselor.

Pe baza acestei analize, Parlamentul European urmează să se pronunțe prin vot asupra unui raport privind protejarea și promovarea stabilității financiare într-un context de incertitudine economică. Raportul propune o abordare integrată care să stimuleze productivitatea Uniunii prin piețe de capital mai bine integrate, să acorde prioritate consolidării Uniunii piețelor de capital pentru susținerea competitivității și, în același timp, să întărească supravegherea financiară la nivel european, adaptată complexității mediului financiar global.

• O Europă mai puternică și mai suverană, pe fondul intensificării tensiunilor geopolitice și al amenințărilor continue la adresa ordinii bazate pe norme

Tema este abordată în cadrul unei dezbateri, pe baza intervențiilor reprezentanților Comisiei Europene și ai Consiliului European, care vor prezenta poziția instituțiilor privind evoluțiile geopolitice recente.
Discuția are loc într-un context internațional marcat de conflicte armate, competiție strategică între mari actori globali și presiuni asupra regulilor care stau la baza ordinii internaționale. În acest cadru, sunt analizate implicațiile acestor evoluții pentru Uniunea Europeană și capacitatea acesteia de a acționa coerent pe plan extern.

• Relațiile politice dintre UE și SUA

Relația dintre Uniunea Europeană și Statele Unite este discutată într-un context tensionat, marcat de evoluții recente care au pus sub presiune parteneriatul transatlantic. Declarațiile președintelui Donald Trump privind intenția de a impune sancțiuni statelor care nu susțin planul său legat de Groenlanda au amplificat aceste tensiuni și au readus în atenție fragilitatea relației UE–SUA.
Dezbaterea se concentrează pe cooperarea în materie de securitate și politică externă, inclusiv sprijinul pentru Ucraina, relațiile cu Rusia și China și funcționarea NATO. În același timp, este analizat impactul politicilor economice și industriale americane asupra economiei europene, precum și diferențele de reglementare în domenii sensibile, cum ar fi tehnologia, protecția datelor și inteligența artificială.

• Prezentarea programului de activități al Președinției cipriote

Prezentarea programului de activități al Președinției cipriote marchează începutul mandatului exercitat de Cipru la conducerea Consiliului Uniunii Europene, desfășurat între 1 ianuarie și 30 iunie 2026. În cadrul acestei sesiuni, vor fi expuse principalele direcții politice și obiective urmărite pe durata președinției, în raport cu dosarele aflate pe agenda europeană.

Echipa Europuls a analizat prioritățile prezentate în programul președinției cipriote.

• Directiva privind tranziția justă în lumea muncii: asigurarea creării de locuri de muncă și revitalizarea economiilor locale

Dezbaterea privind Directiva referitoare la tranziția justă în lumea muncii are loc pe fondul transformărilor economice profunde generate de tranziția verde și de digitalizare, care afectează direct structura pieței muncii în numeroase regiuni ale Uniunii Europene. Inițiativa urmărește să ofere un cadru coerent prin care aceste schimbări să nu conducă la pierderi sociale, ci să fie transformate în oportunități de dezvoltare economică și ocupare durabilă.

Discuțiile din Parlamentul European pornesc de la raportul elaborat în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, care formulează recomandări către Comisia Europeană privind sprijinirea lucrătorilor afectați, reconversia profesională și stimularea investițiilor locale. Accentul este pus pe echilibrul dintre obiectivele economice și protecția socială, pe rolul autorităților publice și al partenerilor sociali, precum și pe necesitatea ca tranziția să contribuie la reducerea disparităților regionale și la consolidarea coeziunii sociale în Uniune.

Votul și dezbaterea privind „al 28-lea regim” se înscriu în eforturile Uniunii Europene de a reduce fragmentarea juridică a pieței interne și de a crea condiții mai favorabile pentru dezvoltarea întreprinderilor inovatoare. Inițiativa propune un cadru juridic opțional, aplicabil la nivel european, care să permită companiilor să funcționeze după un set unic de reguli, fără a fi nevoite să se conformeze simultan mai multor legislații naționale.

În Parlamentul European, discuțiile vizează implicațiile acestui regim asupra ecosistemului de inovare, asupra capacității firmelor de a se extinde transfrontalier și asupra competitivității economiei europene. Dezbaterea abordează, totodată, riscurile și beneficiile unei astfel de abordări, inclusiv impactul asupra suveranității juridice a statelor membre, protecției lucrătorilor și echilibrului dintre flexibilitate economică și garanții legale.

• Reforma Actului electoral european - obstacole în calea ratificării și punerii în aplicare în statele membre

Reforma Actului electoral european readuce în prim-plan dificultatea Uniunii de a transforma acordurile politice în reguli aplicabile în mod uniform. Deși modificările propuse au fost adoptate la nivel european, punerea lor în aplicare depinde de ratificarea în fiecare stat membru, proces care s-a blocat sau întârzie semnificativ în mai multe cazuri.

Discuția din Parlamentul European pornește de la aceste impasuri și urmărește să clarifice de ce unele guverne ezită să avanseze, ce elemente ale reformei generează controverse și care sunt consecințele întârzierilor asupra alegerilor europene viitoare. Dezbaterea scoate în evidență discrepanța dintre obiectivul unei democrații europene mai coerente și realitatea politică și constituțională din statele membre.

Aprobarea planului național al Ungariei pentru accesarea fondurilor prin instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) aduce în discuție modul în care Uniunea Europeană finanțează proiecte din domeniul securității în statele membre. SAFE este un instrument conceput pentru a sprijini investiții în capacități de securitate și reziliență, însă utilizarea sa presupune respectarea unor criterii stricte privind transparența și gestionarea fondurilor publice.

În cazul Ungariei, procesul de aprobare este urmărit cu atenție din cauza preocupărilor persistente legate de controlul cheltuielilor publice și de riscul utilizării inadecvate a fondurilor europene. Discuția din Parlamentul European vizează atât conținutul planului propus, cât și garanțiile oferite pentru supravegherea cheltuirii banilor, evidențiind dilema dintre necesitatea finanțării rapide a obiectivelor de securitate și menținerea standardelor europene de responsabilitate financiară.