În perioada 6-9 iulie 2026, Parlamentul European se reunește în sesiune plenară la Strasbourg pentru ultima reuniune înaintea vacanței de vară. Agenda reflectă principalele priorități ale Uniunii Europene într-un context internațional marcat de provocări geopolitice, transformare digitală accelerată și presiuni asupra competitivității economice europene.

Dezbaterile vizează atât politica externă și relațiile Uniunii cu parteneri strategici, cât și consolidarea pieței interne, dezvoltarea tehnologiilor emergente și protejarea drepturilor cetățenilor europeni. În același timp, europarlamentarii vor analiza o serie de rapoarte privind procesul de extindere a Uniunii și perspectivele relațiilor cu statele candidate, inclusiv Republica Moldova și Ucraina.

Astfel, pe agenda sesiunii plenare regăsim:

• Programul Președinției irlandeze la Consiliul Uniunii Europene

Parlamentul European va dezbate programul de activitate al Președinției irlandeze la Consiliul Uniunii Europene, care exercită mandatul rotativ în perioada iulie-decembrie 2026. Irlanda și-a construit președinția în jurul a trei priorități majore: competitivitatea economiei europene, securitatea și apărarea valorilor europene.
În plan economic, Dublinul dorește accelerarea măsurilor de creștere a competitivității europene prin consolidarea pieței unice, reducerea poverii administrative pentru companii, stimularea investițiilor și sprijinirea transformării digitale. 

Un accent deosebit este pus pe inteligența artificială, inovare și dezvoltarea unor condiții mai favorabile pentru mediul de afaceri european.

 
În domeniul politicii externe și al securității, Irlanda și-a asumat continuarea sprijinului pentru Ucraina și susținerea procesului de extindere a Uniunii Europene, inclusiv în cazul Republicii Moldova și al Ucrainei. Președinția urmărește consolidarea relațiilor cu partenerii strategici ai UE și adaptarea răspunsului european la provocările geopolitice actuale.
Un alt dosar important al mandatului irlandez este negocierea viitorului buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, care va influența finanțarea principalelor politici europene în următorul deceniu. În esență, președinția irlandeză își propune să răspundă la una dintre cele mai importante întrebări pentru Uniunea Europeană: cum poate Europa să rămână competitivă economic, să își protejeze securitatea și să continue procesul de extindere într-un context internațional tot mai instabil.

• Coordonarea pensiilor și a prestațiilor sociale între statele membre ale UE

Parlamentul European va dezbate și va supune la vot raportul privind modificarea Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială. Acesta stabilește regulile care permit coordonarea sistemelor naționale de securitate socială din statele membre, astfel încât cetățenii care se mută, lucrează sau se pensionează într-o altă țară din UE să nu-și piardă drepturile la pensie, asigurări sociale sau alte prestații.

 
Regulamentul nu creează un sistem european unic de pensii și nu obligă statele membre să își schimbe propriile sisteme, ci stabilește modul în care acestea colaborează între ele. În acest cadru, de exemplu, revine statelor membre și instituțiilor lor să comunice între ele și să facă schimbul de documente și informații necesare privind pensiile și perioadele de asigurare, astfel încât cetățenii să nu fie nevoiți să alerge după acte de la o autoritate la alta.
Subiectul este deosebit de important pentru milioane de cetățeni europeni care au lucrat în mai multe state membre, inclusiv pentru numeroși români din diaspora. Regulamentul garantează că perioadele în care o persoană a muncit și a plătit contribuții în diferite țări sunt luate în calcul împreună atunci când se stabilește dreptul la pensie sau la alte beneficii sociale.

 
Dezbaterea va viza actualizarea acestor reguli pentru a răspunde noilor realități ale pieței muncii și pentru a clarifica modul în care sunt acordate anumite prestații sociale, precum indemnizațiile de șomaj, prestațiile familiale sau drepturile persoanelor care lucrează temporar într-un alt stat membru. Europarlamentarii vor analiza și măsurile menite să reducă fraudele și utilizarea abuzivă a sistemelor de securitate socială, asigurând în același timp protejarea drepturilor lucrătorilor care se deplasează în interiorul Uniunii.

• Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova

Parlamentul European va dezbate raportul din 2025 al Comisiei Europene privind Republica Moldova, document care evaluează progresele realizate de autoritățile de la Chișinău în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Subiectul este deosebit de relevant pentru România, având în vedere relațiile strânse dintre cele două state și sprijinul constant acordat de București parcursului european al Republicii Moldova. Dezbaterea are loc într-un moment important pentru Chișinău: după depunerea cererii de aderare în 2022 și deschiderea negocierilor în 2024, Republica Moldova a finalizat procesul de screening pentru toate capitolele de negociere, iar în iunie 2026 a fost deschis primul cluster de negocieri privind reformele fundamentale.

Raportul evidențiază faptul că Republica Moldova și-a continuat reformele în ciuda campaniilor de destabilizare și a presiunilor exercitate de Rusia, în special în domeniul securității energetice și al combaterii dezinformării. Comisia Europeană apreciază că Moldova a înregistrat unul dintre cele mai rapide ritmuri de progres dintre toate statele candidate la aderare. Procesul de integrare este susținut financiar prin Planul de Creștere pentru Republica Moldova, în valoare de aproximativ 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025-2027. Fondurile sunt condiționate de implementarea reformelor convenite cu Uniunea Europeană și urmăresc modernizarea administrației publice, consolidarea statului de drept și creșterea rezilienței economice a țării.

Pentru Uniunea Europeană, Republica Moldova a devenit unul dintre cei mai importanți piloni ai politicii de extindere. În contextul războiului din Ucraina și al competiției geopolitice din regiunea estică, aderarea sa este privită nu doar ca un proces tehnic, ci și ca un instrument strategic pentru consolidarea stabilității, securității și influenței europene în vecinătatea estică.

• Parlamentul European dezbate noi reguli pentru protecția pasagerilor aerieni

Europarlamentarii urmează să analizeze raportul privind actualizarea normelor europene referitoare la drepturile pasagerilor aerieni. Propunerea urmărește modernizarea legislației pentru a oferi mai multă claritate atât călătorilor, cât și companiilor aeriene, în special în cazul întârzierilor, anulărilor de zbor și solicitării despăgubirilor.

Raportul pune accent pe simplificarea procedurilor de compensare și consolidarea dreptului pasagerilor la informare și asistență în situații de perturbare a zborurilor. De asemenea, sunt prevăzute reguli mai clare privind responsabilitatea operatorilor aerieni și condițiile în care călătorii pot beneficia de despăgubiri

.
Obiectivul principal al noilor măsuri este creșterea nivelului de protecție pentru milioane de pasageri europeni, concomitent cu asigurarea unui cadru juridic mai previzibil pentru sectorul aviației. Dezbaterea din plen reprezintă un pas important în procesul legislativ, urmând ca textul adoptat să contribuie la actualizarea unuia dintre cele mai importante acte europene privind drepturile călătorilor.

Printre măsurile propuse se numără reguli mai clare privind despăgubirea pasagerilor și obligația companiilor aeriene de a găsi rapid soluții alternative în cazul anulării unui zbor. Raportul prevede, de asemenea, norme mai transparente privind bagajele, astfel încât pasagerii să poată călători gratuit cu un obiect personal și un bagaj de mână de până la 7 kg, companiile aeriene având datoria de a indica în mod clar, încă din momentul rezervării, ce este inclus în prețul biletului. Europarlamentarii susțin și eliminarea practicii prin care un pasager își pierde automat zborul de întoarcere dacă nu a utilizat zborul de dus, precum și consolidarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, ale familiilor care călătoresc cu copii și ale femeilor însărcinate.

• Ajutor financiar din Fondul de solidaritate al UE pentru România, Cipru și Spania

Parlamentul European va vota propunerea de mobilizare a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru acordarea de sprijin financiar României, Ciprului și Spaniei în urma dezastrelor naturale produse în anul 2025. Este vorba despre inundațiile care au afectat România la sfârșitul lunii mai 2025, incendiile de vegetație din Cipru din luna iulie și incendiile de vegetație din Spania din luna august.

Fondul de solidaritate al Uniunii Europene este un mecanism prin care Uniunea acordă sprijin financiar statelor membre afectate de dezastre naturale majore, precum inundații, incendii de vegetație, cutremure sau furtuni. Scopul acestuia este de a ajuta autoritățile naționale să acopere o parte din costurile intervențiilor de urgență și ale lucrărilor de refacere a infrastructurii și serviciilor publice esențiale.

În cazul României, fondurile europene vor contribui la acoperirea unei părți din cheltuielile generate de inundațiile din luna mai 2025, inclusiv pentru refacerea drumurilor, podurilor, rețelelor de apă și a altor infrastructuri afectate, precum și pentru măsurile de intervenție adoptate imediat după producerea dezastrului. Sprijinul acordat prin Fondul de solidaritate nu reprezintă despăgubiri directe pentru cetățeni sau companii, ci este destinat autorităților publice pentru a sprijini procesul de recuperare și reconstruire.

• Grupul „Europa Națiunilor Suverane” (ESN) respectă valorile UE?

Parlamentul European va dezbate și va vota o propunere prin care solicită Autorității pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene să verifice dacă partidul politic european „Europa Națiunilor Suverane” (ESN) respectă condițiile prevăzute de legislația UE pentru a beneficia de statutul și finanțarea acordate partidelor politice europene. De asemenea, este important de precizat că niciun europarlamentar român nu face parte din acest partid politic european.

Potrivit regulilor UE, grupurile politice europene trebuie să respecte și să promoveze valorile fundamentale pe care se întemeiază UE, precum democrația, statul de drept, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În cazul în care există suspiciuni că un partid nu mai îndeplinește aceste condiții, Parlamentul European poate solicita Autorității competente să efectueze o verificare independentă.

Dezbaterea nu urmărește interzicerea partidului și nici dizolvarea acestuia, ci declanșarea unei proceduri oficiale de evaluare pentru a stabili dacă formațiunea continuă să respecte criteriile prevăzute de legislația europeană. În urma acestei analize, Autoritatea poate decide dacă partidul își păstrează statutul de partid politic european sau dacă sunt necesare măsuri, inclusiv în ceea ce privește accesul la finanțarea din bugetul UE.

Subiectul are o importanță deosebită deoarece partidele politice europene beneficiază de fonduri europene pentru desfășurarea activităților lor. Prin această procedură, Parlamentul European urmărește să se asigure că resursele financiare europene sunt acordate numai grupurilor care respectă principiile și valorile fundamentale ale Uniunii. Votul europarlamentarilor va decide dacă solicitarea de verificare va fi transmisă oficial Autorității competente pentru analiză.

Un subiect important din cadrul agendei plenare se focusează asupra posibilității introducerii unui „al 28-lea regim” la nivelul Uniunii Europene, un cadru comun și opțional destinat companiilor care desfășoară activități în mai multe state membre. Inițiativa nu urmărește înlocuirea legislațiilor naționale, ci oferirea unei alternative care să reducă birocrația și costurile administrative pentru întreprinderi.

Raportul arată că, în prezent, firmele care operează pe piața unică sunt nevoite să respecte reguli diferite ce depind de statul membru în cauză, fapt ce îngreunează extinderea și descurajează investițiile. Astfel, piața unică a UE permite companiilor să își desfășoare activitatea în toate cele 27 de state membre, însă cadrul fiscal și administrativ rămâne în mare parte național. Asta înseamnă că o companie care vrea să se extindă în mai multe țări trebuie să respecte reguli diferite privind taxele, raportările, înregistrarea firmei și obligațiile administrative ce depind de fiecare stat în parte. Această fragmentare este adesea considerată un obstacol pentru creșterea afacerilor, în special pentru start-up-uri și IMM-uri, deoarece generează costuri ridicate, complexitate juridică și întârzieri în procesul de extindere.

În acest context, Parlamentul European analizează conceptul unui „al 28-lea regim”, adică un cadru unic, opțional, care ar putea fi ales de companiile ce operează în mai multe state membre. Scopul este simplificarea regulilor și reducerea birocrației, fără a înlocui sistemele fiscale naționale existente.

Propunerile includ crearea unui regim fiscal comun și voluntar pentru companiile eligibile, simplificarea obligațiilor administrative prin principiul „o singură dată”, astfel încât întreprinderile să nu mai transmită aceleași informații către autorități diferite, precum și digitalizarea completă a procedurilor de înființare și administrare a unei firme.

• Planul de acțiune privind securitatea cibernetică și inteligența artificială

Parlamentul European va desfășura o dezbatere de control parlamentar cu reprezentanții Comisiei Europene privind Planul de acțiune referitor la securitatea cibernetică și inteligența artificială.

 
O dezbatere de control parlamentar reprezintă un instrument prin care europarlamentarii analizează, evaluează și solicită explicații Comisiei Europene cu privire la politicile și inițiativele acesteia, verificând modul în care acestea răspund obiectivelor și priorităților UE. Discuția urmărește să identifice modul în care Uniunea Europeană poate valorifica avantajele inteligenței artificiale fără a compromite protecția infrastructurilor critice, a datelor și a cetățenilor europeni.

Subiectul se înscrie în una dintre prioritățile majore ale Președinției irlandeze a Consiliului Uniunii Europene, care pune accent pe competitivitate, inovare și transformare digitală. În acest context, instituțiile europene discută despre necesitatea dezvoltării unor capacități europene proprii în domeniul inteligenței artificiale și al securității cibernetice, pentru a reduce dependența de actori externi și pentru a consolida reziliența Uniunii în fața amenințărilor digitale.
Dezbaterea vizează în special protejarea infrastructurilor esențiale, precum rețelele energetice, transporturile, sistemele financiare și serviciile publice, care devin tot mai vulnerabile în contextul utilizării extinse a tehnologiilor digitale.

Totodată, europarlamentarii vor solicita clarificări Comisiei cu privire la provocările generate de utilizarea inteligenței artificiale în domenii precum combaterea dezinformării, securitatea cibernetică și protecția datelor.

• Noua strategie europeană pentru educația digitală și combaterea dezinformării

Parlamentul European va vota o rezoluție privind o nouă strategie europeană pentru educația în domeniul mass-mediei și învățarea digitală. Rezoluția urmărește să consolideze competențele digitale ale cetățenilor și capacitatea acestora de a identifica informațiile false, manipularea online și conținutul generat de inteligența artificială.

În contextul în care rețelele sociale și platformele digitale au devenit principala sursă de informare pentru mulți cetățeni, în special pentru tineri, Parlamentul European consideră că educația digitală și gândirea critică trebuie să devină competențe de bază. Scopul este ca utilizatorii să poată verifica informațiile pe care le citesc, să recunoască dezinformarea, știrile false și conținutul manipulat și să utilizeze internetul într-un mod responsabil și sigur.

Rezoluția propune ca statele membre să acorde o atenție mai mare educației digitale în școli, începând de la vârste fragede, dar și pe parcursul întregii vieți. De asemenea, sunt încurajate programe de formare pentru profesori, părinți și alte categorii de cetățeni, astfel încât aceștia să înțeleagă mai bine modul în care funcționează platformele online, algoritmii și instrumentele bazate pe inteligență artificială.

Un alt obiectiv important este protejarea copiilor și a adolescenților în mediul online. Se solicită măsuri pentru reducerea expunerii minorilor la conținut dăunător, combaterea hărțuirii cibernetice și creșterea transparenței platformelor digitale, inclusiv prin etichetarea clară a conținutului generat cu ajutorul inteligenței artificiale și prin reguli mai stricte pentru influenceri și creatorii de conținut.

Se subliniază, totodată, rolul esențial al jurnalismului independent și al unei prese de calitate în combaterea dezinformării și în consolidarea democrației. Prin votul asupra acestei rezoluții, Parlamentul European va solicita Comisiei Europene și statelor membre să dezvolte o strategie comună pentru îmbunătățirea educației digitale și a competențelor media în întreaga UE.

• Cooperarea cu partenerii din Asia de Est în contextul schimbărilor geopolitice

Parlamentul European va dezbate și vota o recomandare privind evoluțiile geopolitice din Asia de Est și necesitatea aprofundării cooperării dintre Uniunea Europeană și partenerii care împărtășesc valori și interese similare în regiunea indo-pacifică. Raportul vine în contextul unei competiții strategice tot mai intense la nivel global și al importanței crescânde a Asiei de Est pentru economia și securitatea europeană.

 
Dezbaterea reflectă preocuparea UE față de tensiunile regionale, inclusiv cele din jurul Taiwanului, Mării Chinei de Sud și Peninsulei Coreene, dar și față de impactul acestora asupra stabilității economice globale. În ultimii ani, Bruxellesul și-a intensificat relațiile cu parteneri precum Japonia, Coreea de Sud, Australia și Noua Zeelandă, actori cheie în menținerea unei ordini internaționale bazate pe reguli.

 
Un element central al discuției îl reprezintă securitatea economică. Uniunea Europeană urmărește să își reducă vulnerabilitățile în domenii strategice precum semiconductorii, materiile prime critice, tehnologiile digitale și lanțurile de aprovizionare. Aprofundarea cooperării cu statele din Asia de Est este văzută drept o modalitate de a consolida reziliența economică europeană și de a diminua dependențele excesive față de un singur actor global.
Raportul subliniază importanța colaborării în domenii precum comerțul, cercetarea, tehnologia, securitatea cibernetică și apărarea valorilor democratice. Pentru UE, regiunea indo-pacifică nu mai este doar un partener economic, ci și un spațiu esențial pentru promovarea intereselor strategice și pentru gestionarea provocărilor globale ale următoarelor decenii. Dezbaterea evidențiază tendința tot mai clară a blocului de a-și extinde prezența și influența în regiunea Asia-Pacific, într-un context internațional marcat de competiție geopolitică, transformări tehnologice și reconfigurarea relațiilor economice.

• Parlamentul European analizează aderarea UE la Convenția privind protecția mediului prin drept penal

Comisia pentru afaceri juridice (JURI) din Parlamentul European a înaintat o recomandare privind aprobarea aderării UE la Convenția Consiliului Europei privind protecția mediului prin drept penal. Documentul reprezintă un pas esențial în procedura prin care UE poate deveni parte la acest acord internațional, fără a modifica însă legislația europeană existentă. 

Raportul, elaborat în numele comisiei JURI, nu introduce noi reguli la nivel european, ci solicită consimțământul Parlamentului European pentru ca UE să poată semna oficial convenția. După votul din plen, dacă recomandarea va fi aprobată, UE va putea deveni parte la acest instrument internațional al Consiliului Europei.

Convenția stabilește standarde internaționale comune pentru combaterea infracțiunilor grave împotriva mediului și urmărește consolidarea cooperării dintre state în investigarea și sancționarea acestor fapte. Infracțiunile împotriva mediului, precum poluarea ilegală, traficul de deșeuri, exploatarea ilegală a resurselor naturale sau distrugerea habitatelor protejate, au devenit în ultimii ani unele dintre cele mai profitabile forme de criminalitate organizată la nivel internațional. 

Deși Uniunea Europeană și-a consolidat în 2024 legislația privind sancționarea acestor fapte printr-o nouă directivă, multe dintre aceste infracțiuni au un caracter transfrontalier și implică state din afara UE. În acest context, Consiliul Europei a elaborat o nouă Convenție privind protecția mediului prin drept penal, care actualizează tratatul din 1998 și stabilește standarde comune pentru incriminarea și sancționarea infracțiunilor de mediu, precum și pentru cooperarea dintre autoritățile naționale. 

În consecință, Convenția impune sancțiuni eficiente, proporționale și disuasive, întărește răspunderea companiilor pentru infracțiunile de mediu și promovează măsuri de prevenire.
Un alt obiectiv important este îmbunătățirea cooperării internaționale. Statele semnatare vor putea colabora mai eficient în anchetele transfrontaliere, vor face schimb de informații și vor colecta date statistice privind criminalitatea de mediu.