Între 5 și 8 octombrie, Parlamentul European se reunește la Strasbourg pentru prima sesiune plenară a lunii, cu o agendă dominată de securitate, presiunile economice resimțite de cetățeni și poziționarea Uniunii într-un context internațional tot mai complicat.

Europarlamentarii vor discuta pregătirea Consiliului European din 15-16 octombrie, viitorul buget multianual al Uniunii pentru perioada 2028-2034 și relația politică dintre UE și China. Pe agenda socială se regăsesc criza costului vieții, noul Act privind locuințele accesibile și sănătatea mintală la locul de muncă, în timp ce protecția copiilor în mediul digital și viitoarea strategie europeană anticorupție completează o săptămână cu numeroase dosare aflate în diferite etape ale procesului european.

Iată principalele subiecte care vor marca plenara Parlamentului European din această săptămână:

• Pregătirea reuniunii Consiliului European din 15-16 octombrie 2026

Europarlamentarii vor deschide ziua de marți cu o dezbatere dedicată reuniunii Consiliului European din 15-16 octombrie. Discuția are loc înainte ca liderii statelor membre să se întâlnească pentru a stabili poziții comune asupra principalelor dosare aflate pe agenda Uniunii, precum negocierile în curs privind viitorul buget european, situația de securitate și discuțiile privind competitivitatea și autonomia strategică a Uniunii.

• Cadrul financiar multianual 2028-2034

Una dintre dezbaterile centrale ale săptămânii este dedicată viitorului buget pe termen lung al Uniunii Europene. Cadrul financiar multianual stabilește limitele de cheltuieli ale UE pentru perioade de câte 7 ani și, implicit, resursele disponibile pentru politici precum agricultura, coeziunea, cercetarea, apărarea, competitivitatea sau acțiunea externă.

Parlamentul și-a formulat deja poziția pentru negocieri, susținând un buget mai ambițios decât cel propus inițial de Comisie: 1,27% din venitul național brut al UE pentru cadrul financiar propriu-zis, la care s-ar adăuga fondurile necesare rambursării datoriei NextGenerationEU. Dosarul rămâne însă unul dintre cele mai dificile din punct de vedere politic, deoarece acordul final asupra cadrului financiar necesită unanimitatea statelor membre în Consiliu, iar dimensiunea bugetului, distribuirea fondurilor și identificarea unor noi resurse proprii continuă să genereze divergențe între capitale. Astfel, este așteptată noua poziție a Consiliului UE, prin cadrul de negociere al Președinției Irlandeze.

Europuls urmărește îndeaproape negocierile privind viitorul CFM și a organizat, în acest context, consultări și dezbateri dedicate priorităților României pentru perioada 2028-2034. Citește mai multe despre rezultatele consultărilor aici.

 

• Programul european pentru inovare rapidă în domeniul apărării (AGILE)

Parlamentul va vota asupra programului AGILE, creat pentru a accelera trecerea noilor tehnologii de apărare de la faza de dezvoltare la utilizarea efectivă. Programul urmărește în special sprijinirea IMM-urilor, start-up-urilor și companiilor aflate în etapa de extindere, care întâmpină în prezent dificultăți în accesarea rapidă a finanțării europene și în transformarea inovațiilor în produse utilizabile de forțele armate.

AGILE ar urma să dispună de 115 milioane de euro și să finanțeze între 20 și 30 de proiecte axate pe tehnologii tehnologii cu potențial de a transforma domeniul apărării. Unul dintre obiective este reducerea timpului necesar acordării finanțării la aproximativ patru luni și aducerea tehnologiilor către utilizatorii militari într-un interval de unu până la trei ani. Programul pune accent și pe lecțiile rezultate din războiul Rusiei împotriva Ucrainei, care a demonstrat cât de rapid se pot schimba nevoile tehnologice pe câmpul de luptă.

• Actul european privind locuințele accesibile

La mai puțin de o lună de la prezentarea propunerii Comisiei Europene, problema locuințelor accesibile ajunge în plenul Parlamentului European. Costurile locuirii au crescut puternic în ultimul deceniu: din 2013, prețurile locuințelor din UE au avansat cu peste 60%, iar chiriile medii cu aproximativ 20%.

Noul Act privind locuințele accesibile încearcă să ofere statelor și autorităților locale mai multă claritate juridică pentru intervențiile în zonele în care piața locuințelor este supusă unei presiuni ridicate. Printre problemele vizate se află transformarea locuințelor în spații pentru închiriere pe termen scurt, existența unui număr mare de locuințe secundare sau neocupate și dificultatea construirii suficient de rapide a unor locuințe noi. Propunerea nu transferă politica locuințelor la nivel european, deciziile rămânând în competența autorităților naționale, regionale și locale, dar stabilește cadrul în care acestea pot adopta măsuri fără a intra în conflict cu regulile pieței interne.

• Protejarea copiilor în mediul digital

Siguranța copiilor pe platformele digitale a devenit un subiect aflat tot mai des în centrul dezbaterilor Parlamentului European. Europarlamentarii vor discuta măsurile prin care copiii pot fi protejați mai eficient de conținut nociv, mecanisme de design care favorizează utilizarea excesivă, riscuri pentru viața privată și alte practici asociate platformelor și serviciilor online.

Astfel, subiectul se înscrie într-o discuție europeană mai amplă privind modul în care trebuie aplicate împreună legislația privind serviciile digitale (Regulamentul privind serviciile digitale - DSA), protecția datelor (Regulamentul general privind protecția datelor - GDPR), inteligența artificială (Regulamentul privind inteligența artificială - AI Act).

Tema a ocupat un loc important și în discursul privind Starea Uniunii Europene - SOTEU 2026, susținut de Ursula von der Leyen pe 16 septembrie. Președinta Comisiei a vorbit despre efectele pe care rețelele sociale și mecanismele digitale concepute pentru a capta constant atenția le pot avea asupra copiilor, invocând probleme precum lipsa somnului, anxietatea, cyberbullying-ul, expunerea la conținut tot mai extrem și utilizarea imaginilor minorilor pentru generarea de materiale sexualizate cu ajutorul inteligenței artificiale. În acest context, von der Leyen a anunțat că UE va trece de la obligația autorităților de a demonstra riscurile la obligația platformelor de a demonstra că serviciile lor sunt sigure pentru copii.

La o zi după SOTEU, pe 17 septembrie, Comisia Europeană a prezentat EU KIDS Act, o propunere legislativă care introduce o abordare graduală în funcție de vârsta utilizatorilor. Copiii sub 13 ani nu ar urma să aibă acces la rețelele sociale, iar până la 15 ani nu ar putea avea un cont personal. Între 13 și 15 ani ar fi permise doar „mini-conturi” create și supravegheate de părinți sau tutori, cu funcții limitate și o limită de utilizare de o oră pe zi. Pentru utilizatorii cu vârste între 15 și 18 ani, platformele ar urma să aibă obligația de a utiliza sisteme „safe by design”.

Propunerea prevede și limitarea unor funcții considerate susceptibile să stimuleze utilizarea excesivă, precum infinite scroll, mecanismele de recompensare sau notificările în timpul orelor de somn, profiluri private în mod implicit pentru minori, limitarea contactului nesolicitat din partea persoanelor necunoscute și verificarea vârstei prin instrumente care să protejeze datele personale. Roboții de chat și companionii bazați pe inteligență artificială ar urma, de asemenea, să fie dezactivați implicit pentru minori și să nu poată utiliza mecanisme menite să creeze dependență emoțională.

Miza dezbaterii din Parlament depășește, astfel, limitarea anumitor tipuri de conținut online și privește mai ales responsabilitatea platformelor în proiectarea serviciilor utilizate de copii. EU KIDS Act completează cadrul deja existent, iar propunerea urmează acum să fie negociată de Parlamentul European și Consiliu înainte de a putea deveni legislație europeană.

• Viitoarea strategie a Uniunii Europene împotriva corupției

Parlamentul European va discuta viitoarea strategie anticorupție a Uniunii Europene, menită să completeze noul cadru legislativ introdus prin Directiva (UE) 2026/1021 privind combaterea corupției. Directiva a fost votată de Parlamentul European la 26 martie 2026 și a intrat ulterior în vigoare în luna mai. Aceasta stabilește standarde comune la nivel european privind infracțiunile de corupție și sancțiunile aplicabile, acoperind fapte precum luarea și darea de mită, delapidarea, traficul de influență și alte forme de corupție din sectorul public și privat. Cum au votat europarlamentarii români în cazul Directivei privind combaterea corupției puteți afla din analiza Europuls publicată pe platforma RO33înUE, disponibilă aici.

Comisia Europeană pregătește prima strategie anticorupție la nivelul UE, care ar urma să coordoneze mai bine instrumentele deja existente, de la mecanismul anual privind statul de drept și protejarea bugetului european până la cooperarea dintre autoritățile naționale, OLAF și Parchetul European. În acest context, Parlamentul va dezbate orientarea viitoarei strategii și va vota o rezoluție prin care își stabilește prioritățile înainte ca strategia să fie prezentată de Comisie. Se dorește extinderea abordării dincolo de sancționarea penală a faptelor de corupție, către prevenție, identificarea domeniilor cu risc ridicat, consolidarea instituțiilor și cooperarea dintre autorități și societatea civilă.

 

• Proiect-pilot privind Alianțele Școlilor Europene și contribuția acestora la educația civică, competențele democratice și valorile europene

Parlamentul European va discuta lansarea unui proiect-pilot privind Alianțele Școlilor Europene, o inițiativă care urmărește să consolideze cooperarea dintre școli din diferite state membre și să aducă educația privind cetățenia europeană, valorile democratice și participarea civică mai aproape de elevi. Subiectul este abordat printr-o declarație a Comisiei Europene, urmată de o rezoluție asupra căreia europarlamentarii vor vota joi.

Inițiativa este susținută de Comisia pentru cultură și educație a Parlamentului European (CULT), care a solicitat Comisiei să prezinte modul în care un astfel de proiect ar putea fi construit și finanțat. Ideea pornește de la modelul cooperării transfrontaliere din educație și urmărește crearea unor legături mai stabile între școli, profesori și elevi din diferite state membre, astfel încât educația europeană să nu rămână doar la nivel teoretic, ci să includă proiecte comune, schimburi și experiențe directe de colaborare.

 
Inițiativa urmărește, în același timp, dezvoltarea competențelor democratice și a capacității tinerilor de a înțelege modul în care funcționează Uniunea Europeană, de a identifica dezinformarea și de a participa activ la viața democratică. Parlamentul discută astfel dacă modelul alianțelor europene, utilizat deja în alte niveluri ale educației, poate fi adaptat și școlilor și transformat într-un instrument permanent al politicii europene în domeniul educației.

 

• Stresul și sănătatea mintală la locul de muncă

Parlamentul dezbate și votează o rezoluție prin care solicită Comisiei Europene să propună norme europene specifice privind riscurile psihosociale la locul de muncă. În prezent, legislația diferă considerabil de la un stat membru la altul, în timp ce digitalizarea, munca la distanță și schimbarea modului de organizare a activității au adus noi forme de presiune asupra angajaților.
Parlamentul propune introducerea unor obligații clare pentru angajatori privind prevenirea stresului profesional, a epuizării și a altor riscuri pentru sănătatea mintală. Printre recomandări se află și recunoașterea faptului că expunerea la riscuri psihosociale poate genera boli profesionale, precum și garantarea unui sprijin real pentru revenirea la muncă după o perioadă de absență determinată de astfel de probleme.

 

• Politica UE privind impozitarea companiilor într-un context internațional în schimbare

Parlamentul European va vota un raport privind direcția pe care ar trebui să o urmeze politica europeană de impozitare a companiilor într-un context internațional marcat de competiție economică tot mai accentuată și de schimbări în regulile fiscale globale. Raportul, elaborat în cadrul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (ECON), analizează modul în care Uniunea poate combina combaterea evitării obligațiilor fiscale cu menținerea competitivității companiilor europene și simplificarea cadrului fiscal.

Raportul încearcă astfel să găsească un echilibru între protejarea veniturilor fiscale ale statelor membre și menținerea unui cadru suficient de simplu și predictibil pentru ca regulile europene să nu afecteze investițiile și competitivitatea pieței unice.

Parlamentul European va dezbate și ulterior va vota o rezoluție privind alegerile pentru Duma de Stat desfășurate în Rusia în perioada 18-20 septembrie 2026. Acestea au fost primele alegeri legislative organizate după declanșarea invaziei pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei și au avut loc inclusiv în teritoriile ucrainene ocupate temporar de Rusia, fără prezența unor observatori internaționali independenți recunoscuți.

Potrivit analizei Serviciului de Cercetare al Parlamentului European, scrutinul s-a desfășurat într-un mediu politic puternic controlat, marcat de restricții asupra competiției electorale, libertății de exprimare și accesului la informații independente. Organizațiile independente de monitorizare au semnalat inclusiv presiuni asupra alegătorilor, falsificarea participării, manipularea proceselor-verbale și alte nereguli electorale. Partidul Yabloko, singura formațiune înregistrată care susținea explicit încheierea războiului împotriva Ucrainei, a fost exclus din cursă înaintea scrutinului.

Rezultatele oficiale au acordat partidului Rusia Unită 349 dintre cele 450 de mandate din Duma de Stat, menținând astfel majoritatea constituțională a partidului aflat la guvernare. Parlamentul European va discuta însă nu doar legitimitatea procesului electoral, ci și efectele acestuia asupra societății civile ruse, într-un context în care organizațiile independente, opoziția politică și vocile critice față de război se confruntă cu o presiune tot mai mare. Rezoluția se înscrie și în politica mai largă a UE privind sprijinirea forțelor democratice ruse, a actorilor anti-război și a societății civile supuse represiunii.

• Punerea în aplicare a Regulamentului european privind refacerea naturii

După adoptarea Regulamentului privind restaurarea naturii, Parlamentul revine asupra modului în care acesta este pus în aplicare. Regulamentul reprezintă unul dintre principalele instrumente europene pentru refacerea ecosistemelor degradate și obligă statele membre să elaboreze planuri naționale prin care să stabilească măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor europene privind biodiversitatea și restaurarea ecosistemelor.

Un prim termen important a fost 1 septembrie 2026, data până la care statele membre trebuiau să transmită Comisiei Europene proiectele planurilor naționale de restaurare. În cazul României, informațiile disponibile în portalul european dedicat implementării regulamentului nu confirmă la data publicării acestui articol transmiterea proiectului de plan. România a început însă procesul de elaborare a Planului Național de Restaurare a Naturii, pentru care Ministerul Mediului a anunțat în mai 2026 o finanțare de aproximativ 17 milioane de lei din fonduri europene.