Ieri a fost publicat în Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) a Parlamentului European prima versiune a raportului privind înființarea Fondului European pentru Competitivitate (ECF).

Acest document, elaborat de europarlamentarul român Dan Nica (S&D) în calitate de coraportor, alături de Christian Ehler (Germania, PPE), reprezintă pilonul central al viitoarei arhitecturi a Cadrului Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2028-2034.

Raportul propune pentru ECF o sumă totală de 257,73 miliarde de euro, o creștere semnificativă față de propunerea inițială a Comisiei Europene de 234,3 miliarde, fiind conceput ca un design echilibrat care să consolideze industria europeană printr-o abordare bazată pe cererea reală.

Publicarea acestui proiect de raport deschide acum etapa negocierilor parlamentare. Raportorii din umbră (reprezentanții celorlalte grupuri politice) au timp până la data de 11 mai 2026 să depună amendamente pentru a se asigura că viziunile tuturor familiilor politice europene sunt reprezentate în textul final.
Raportul va fi prezentat în cadrul comisiei ITRE pe 6 mai 2026. 
Abia după centralizarea și negocierea acestor propuneri va avea loc votul în comisia ITRE, urmat de votul decisiv în plen, care va stabili poziția oficială a Parlamentului European. Ulterior, pe baza acestui mandat consolidat, vor începe discuțiile finale cu Consiliul UE pentru adoptarea Regulamentului ce va defini cum vor fi cheltuite cele 257,73 de miliarde de euro în următorul buget multianual.

Ce propune raportul

Dacă în exercițiul financiar trecut (2021-2027) fondurile pentru competitivitate erau fragmentate în numeroase programe separate, noul ECF unifică 12 fonduri existente într-o structură organizată pe 4 piloni principali de investiții, finanțați printr-un mix de granturi (bani nerambursabili) și garanții prin programul InvestEU.

• Primul pilon, dedicat Infrastructurii Energetice, Tehnologiilor Curate și Decarbonării Industriei, dispune de un total de 39,73 miliarde de euro. Această sumă este compusă din 24,73 miliarde euro sub formă de alocări directe pentru infrastructura mare și decarbonare, la care se adaugă 15 miliarde euro direcționați prin InvestEU, care are rolul de a mobiliza capitalul privat pentru proiecte energetice majore și tehnologii precum pompele de căldură pentru locuințe.
  

• Al doilea pilon vizează Sănătatea, Biotehnologia și Prosperitatea Sustenabilă, având un buget de 15 miliarde de euro. Aici, finanțarea combină 10 miliarde euro în granturi directe pentru ecosistemul de sănătate și biotehnologie cu o alocare de 5 miliarde euro prin InvestEU. Acest pilon finanțează inclusiv inițiativa European Bauhaus, asigurând că inovația în sănătate și sustenabilitatea locuințelor merg mână în mână cu dezvoltarea competențelor profesionale.
  

• Cel de-al treilea pilon, axat pe Infrastructura Digitală și Leadership-ul Digital, beneficiază de 54 de miliarde de euro. Din acest total, 39 de miliarde sunt granturi pentru conectivitate publică și infrastructură tehnologică, în timp ce 15 miliarde euro sunt canalizați prin InvestEU. Scopul final este de a asigura resursele necesare pentru ca Europa să recupereze decalajul tehnologic.
  

• Cel mai mare capitol, Pilonul 4, dedicat Materiilor Prime Critice, Securității, Apărării și Spațiului, primește o alocare impresionantă de 132 de miliarde de euro. Grosul sumei, de 127 miliarde euro, merge către proiecte strategice de stat, precum programul spațial sau apărarea, în timp ce 5 miliarde euro sunt direcționați prin InvestEU pentru a sprijini IMM-urile din aceste lanțuri de aprovizionare critice. O componentă revoluționară aici este alocarea a 13 miliarde euro pentru cercetarea în apărare după modelul D.A.R.P.A. european, menit să finanțeze inovația de mare risc.
  

Pe lângă acești piloni, raportul introduce o noutate juridică majoră în bugetul UE: fereastra pentru Locuințe și Investiții Sociale. Deși urmează să fie stabilită juridic prin acest raport pentru a permite finanțarea locuințelor sociale și studențești, aceasta va fi alimentată din „Facilitatea UE”, fără a diminua bugetul ECF.

Întregul sistem este protejat de o marjă de flexibilitate de 16 miliarde euro pentru crize neprevăzute, are o alocare de 3% pentru competențe în fiecare fereastră și dispune de 1 miliard euro pentru consiliere tehnică.