(OP-ED) Cum pot actorii locali să devină jucători cheie în combaterea schimbărilor climatice?

În ultimii ani, Uniunea Europeană demonstrează din ce în ce mai mult că dorește să devină campioană în combaterea schimbărilor climatice și să transforme în realitate obiectivul ca „Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050”.

Ieri, 7 octombrie 2020, Parlamentul European a oferit un mesaj puternic în acest sens, venind cu o abordare și mai ambițioasă pentru atingerea țintelor propuse în materie de combatere a schimbărilor climatice. În urmă cu nici două săptămâni, Comisia Europeană prezenta planul său de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din UE cu cel puțin 55 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

Parlamentul European propune 60%, ca urmare a dorinței de a poziționa Parlamentul ca apărător al ambiției climatice, obiectiv bazat pe cele mai recente recomandări științifice pentru implementarea Acordului de la Paris. Socialiștii, liberalii, verzii și nordicii au susținut acest obiectiv, în timp ce popularii europeni s-au opus, după ce s-au abținut de la votul raportului pe această lege în Comisia ENVI, din cauza acestei ținte de 60%.

Legea europeană a climei, propusă de Comisia Europeană în martie 2020 ca parte a Pactului Ecologic European, oferă cadrul legislativ european necesar pentru atingerea neutralității climatice până în 2050 și reprezintă practic piatra de temelie pentru politicile europene sustenabile.

Este pentru prima dată când există un obiectiv pe termen lung, adică zero emisii până în 2050, ce devine obligatoriu la nivelul întregii economii europene, care trebuie luat în calcul în implementarea oricăror proiecte europene, în special cele legate de energie. Tot o premieră este și faptul că va fi obligatoriu pentru statele membre să propună strategii și planuri pentru adaptarea la schimbările climatice, care să includă un cadru cuprinzător pentru managementul riscurilor bazat pe evaluări solide privind vulnerabilitatea la aceste efecte.

Se dorește ca procesul de reducere graduală a emisiilor de gaze cu efect de seră să fie ireversibil, iar statele membre trebuie să crească potențialul de absorbție a emisiilor de CO2 din atmosferă, prin împăduriri de exemplu. Traiectoria trebuie stabilită pe baza unei serii de principii și criterii, precum: eficiența costurilor, cele mai bune tehnologii disponibile, eficiența energetică și securitatea furnizării de energie, solidaritatea între și în statele membre, nevoi investiționale și oportunități, necesitatea asigurării unei tranziții juste și echitabile din punct de vedere social.

Comisia va monitoriza măsurile adoptate și progresul înregistrat în atingerea obiectivului 2050 la nivel european, precum și a măsurilor adoptate la nivel național. Pe baza evaluării, Comisia poate propune recomandări statelor membre, în plus față de cele din Semestrul European.

Emisiile de CO2 provenite din arderea combustibililor fosili constituie principala sursă de emisii de gaze cu efect de seră din UE. În prezent, aproximativ 75% dintre europeni trăiesc în zonele urbane. Aceste zone însumează 60-80% din consumul global de energie și emisiile de CO2.

Schimbarea vieții noastre cotidiene și a obiceiurilor de muncă în comunitățile urbane ar putea avea un imens rol în combaterea schimbărilor climatice, fie că ne uităm la dezvoltarea construcțiilor eficiente din punct de vedere energetic, la promovarea și utilizarea mijloacelor de transport în comun cu emisii reduse de carbon, la dezvoltarea spațiilor verzi și a unei modalități mai verzi de producere a electricității, la gestionarea deșeurilor, reciclare sau la producția locală de hrană.

Mult mai mult poate fi întreprins la nivel local pentru a susține eforturile combaterii schimbării climatice, iar autoritățile au de jucat un rol cheie în a-și influența comunitatea și a susține tranziția la un stil de viață neutru din punct de vedere climatic, luând în considerare nivelul lor de înțelegere a nevoilor comunității.

În ultimele luni, ca rezultat al pandemiei de COVID-19, am întrezărit potențialul de a avea mai puține mașini (care să polueze) pe străzi și în orașe, cât timp oamenii au fost izolați în case pe durata carantinei. Rezultatele au fost vizibile rapid, iar cetățenii, dincolo de efectele dezastruoase aduse de pandemie în comunități, sisteme de sănătate și economie, au început să observe aspectele pozitive privitoare la mediul înconjurător și climă.

Realizarea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră va necesita acțiuni în toate sectoarele economiei, mai ales că trecerea la obiectivul inițial de 55% pentru 2030 implică costuri suplimentare de cca 90 de miliarde euro la nivel european, în plus față de cele 260 miliarde necesare pentru atingerea obiectivului curent.

Însă avem la dispoziție 80 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru următorii 7 ani, iar 30 de miliarde dintre acestea vor trebui folosite pe reforme și investiții, în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență. Și mai avem la dispoziție și voința politică, dată de un nou suflu de lideri proaspăt aleși la nivel local. Ei își pot asuma sarcina care ne revine în următorii ani și pot conduce mișcarea către rezistența la schimbarea climatică, implicând sectorul privat, ONG-urile, asociațiile, universitățile, școlile și cetățenii pentru a elabora un Plan coerent de energie și climă.

În cadrul Forumului Eurosfat, reprezentanți din Olanda vor sta de vorbă cu doi primari români proaspăt aleși și le vor povesti cum au reușit să dezvolte o strategie energetică regională. Cum ar putea autoritățile locale să dezvolte și să coordoneze mai bine eforturile privind schimbarea climatică? Ce pot face companiile și cum pot colabora cu autoritățile pentru a dezvolta programe prietenoase pentru climă?

Cum putem permite cetățenilor să-și exploreze propria amprentă și să facă schimbări în bine? Cum ar putea UE să susțină mai bine aceste eforturi? Ce posibile oportunități de fonduri există și cum pot autoritățile și cetățenii să atragă fonduri pentru astfel de inițiative? Toate aceste răspunsuri le puteți afla pe 12 octombrie, la Forumul Eurosfat, în dezbaterea ce va începe la orele 16:00. Înscrieri pe https://2020.eurosfat.ro/