Summitul Formatului București 9 (B9), desfășurat pe 13 mai 2026 la Palatul Cotroceni, a reprezentat unul dintre cele mai importante momente diplomatice organizate în Europa Centrală și de Est în acest an. Liderii celor nouă state de pe flancul estic al NATO (Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia), președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, alături de aliații nordici (Finlanda, Danemarca, Suedia, Norvegia și Islanda), secretarul general al NATO și reprezentantul Statelor Unite s-au reunit într-un context geopolitic tensionat, dominat de războiul din Ucraina și de instabilizarea mediului de securitate în Europa.

Lista invitaților
Printre participanți s-au numărat președintele României, Nicușor Dan, în calitate de gazdă, alături de președintele Poloniei, Karol Nawrocki, co-organizator al summitului. Au mai participat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, președintele Estoniei, Alar Karis, președintele Cehiei, Petr Pavel, președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, precum și președintele Slovaciei, Peter Pellegrini.

Bulgaria a luat parte la eveniment prin reprezentantul permanent la NATO, iar Ungaria prin ambasadorul său la București. Din statele nordice au participat președintele Finlandei, Alexander Stubb, premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, ministrul apărării din Suedia, Pål Jonson, ministrul de externe al Norvegiei, Espen Barth Eide, precum și un oficial guvernamental de rang înalt din Islanda.
La summit au fost prezenți și actori internaționali importanți, precum Secretarul General NATO, Mark Rutte și subsecretarul de stat al SUA, Thomas DiNanno.

 
Contextul și principalele teme discutate
Summitul are loc într-un context de securitate extrem de tensionat, marcat de războiul din Ucraina, intensificarea atacurilor hibride și nevoia de consolidare rapidă a apărării europene. Agenda summitului a fost centrată pe consolidarea securității transatlantice, întărirea apărării pe flancul estic și coordonarea pozițiilor înaintea viitorului summit NATO. Liderii au subliniat importanța unei cooperări mai strânse între statele din regiune, de la Marea Neagră până la cea Baltică și în zona nordică și arctică.

 
Un element important al ediției din 2026 a fost participarea țărilor nordice. Această evoluție a extins rolul flancului estic, integrându-l într-o zonă strategică mai largă și contribuind la conturarea unui spațiu de securitate coerent în Europa de Nord și de Est.

În intervențiile lor, liderii au subliniat că situația de securitate nu mai este una regională, ci afectează întregul spațiu euroatlantic.
Liderii au reafirmat un sprijin neclintit pentru Ucraina, atât militar, cât și politic, și au cerut intensificarea presiunii asupra Rusiei pentru a o aduce la negocieri reale. În discursul său, Zelenski a insistat că securitatea Ucrainei este inseparabilă de securitatea Europei și a cerut consolidarea sprijinului, inclusiv în domeniul apărării aeriene și al industriei militare. Liderii au susținut ideea unei păci juste și durabile, bazate pe dreptul internațional și pe garanții de securitate solide.

Summitul a pus accent și pe creșterea investițiilor în apărare. Liderii au reiterat obiectivul stabilit anul trecut la Haga de a ajunge la 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare până în 2035. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a cerut accelerarea acestor investiții, subliniind că Alianța trebuie să își crească rapid capacitățile pentru a face față amenințărilor actuale.

 
O altă temă centrală a fost întărirea concretă a apărării pe flancul estic. Au fost aduse în vedere extinderea sistemelor de apărare aeriană și antirachetă, inclusiv împotriva dronelor; dezvoltarea infrastructurii militare și a mobilității; protejarea infrastructurii critice maritime; extinderea sistemului NATO de conducte de combustibil. Liderii au pus accent pe dezvoltarea unei baze industriale de apărare transatlantice mai puternice, capabile să susțină pe termen lung efortul militar și reziliența economică.

Conceptul de „NATO 3.0” a avut un caracter important în cadrul summitului. Acesta presupune o Alianță mai adaptată la noile provocări, cu o Europă mai puternică în interiorul NATO și o împărțire mai echilibrată a responsabilităților între SUA și aliații europeni.

În paralel cu discuțiile de securitate, summitul a inclus și momente de diplomație „soft”, reflectate în interacțiunile dintre Prima Doamnă Mirabela Grădinaru și Prima Doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, care au pus accent pe cooperarea în domenii precum protejarea copiilor și adolescenților, sănătății lor mintale și formelor de sprijin de care aceștia și familiile lor au nevoie în situații de vulnerabilitate. În acest context, România se alătură Coaliţiei Globale pentru Studii Ucrainene, o iniţiativă de stat dedicată studierii academice a Ucrainei şi a tot ceea ce ţine de cultura ucraineană. 

Rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda, a semnat ieri Memorandumul de aderare la Coaliția Globală pentru Studii Ucrainene.

Discursurile liderilor
Președintele României, Nicușor Dan, gazda reuniunii, a subliniat că summitul are loc într-un moment de „dinamică internațională complicată”, insistând asupra faptului că securitatea Ucrainei este direct legată de securitatea statelor NATO. Acesta a pledat pentru transformarea creșterii bugetelor de apărare în capacități militare reale și pentru consolidarea unei baze industriale de apărare la nivel european și transatlantic.

 
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a afirmat că statele din Europa de Est au avertizat cu ani în urmă în legătură cu amenințarea Rusiei și că aceste avertismente trebuie tratate cu maximă seriozitate în prezent. Poziția Poloniei a reflectat nevoia unei prezențe militare mai puternice și a unei reacții mai rapide a NATO în regiune.

 
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a transmis un mesaj clar privind necesitatea creșterii investițiilor în apărare, avertizând că Alianța nu își poate permite „să lase garda jos” în contextul actual. El a subliniat că întărirea capacităților militare și accelerarea investițiilor reprezintă condiții esențiale pentru descurajarea Rusiei.

 
La nivel colectiv, liderii au transmis un mesaj de unitate pe flancul estic al NATO, subliniind că Rusia nu reprezintă doar o amenințare regională, ci una sistemică pentru întreaga ordine de securitate euroatlantică. În același timp, aceștia au insistat asupra faptului că sprijinul pentru Ucraina trebuie văzut ca o investiție în propria securitate a statelor membre.

 
Discursul lui Volodimir Zelenski
În mesajul său, liderul de la Kiev a insistat asupra responsabilității comune a statelor participante de a preveni repetarea agresiunilor ruse și de a demonstra coeziunea NATO. Zelenski a subliniat că Rusia continuă să urmărească destabilizarea vecinătății sale și că doar prin unitate și acțiuni concrete această amenințare poate fi contracarată. „Trebuie dovedit că NATO este puternic”, a afirmat acesta. Totodată, Zelenski a vorbit despre nevoia unor decizii comune și a intensificării cooperării în domeniul apărării, inclusiv prin dezvoltarea tehnologiilor militare.

Summitul Formatului București 9 s‑a încheiat cu adoptarea unei declarații comune și cu o conferință de presă care a clarificat direcțiile strategice ale NATO pentru perioada următoare. În declarația finală se subliniază clar că „legătura transatlantică rămâne coloana vertebrală a securității colective”.

Declarația a reafirmat faptul că Rusia reprezintă „cea mai semnificativă și directă amenințare” la adresa securității Alianței, ceea ce indică faptul că tensiunile actuale nu vor putea fi soluționate printr-o intervenție punctuală sau pe termen scurt, ci necesită o strategie de descurajare și adaptare pe termen îndelungat.

Documentul prevede, de asemenea, creșterea investițiilor în apărare, consolidarea flancului estic și continuarea sprijinului pentru Ucraina, considerat esențial nu doar pentru Kiev, ci și pentru securitatea întregului spațiu euro‑atlantic.

 
Semnarea declarației a evidențiat însă și o diferență importantă de poziționare: Ungaria nu a aderat la textul final, anunțând o „abținere constructivă”. Potrivit explicațiilor oficiale, această poziție este legată de situația politică internă de la Budapesta, aflată într-o perioadă de tranziție guvernamentală.