2 europarlamentari români au votat împotriva noilor reguli anticorupție ale UE
Parlamentul European a dat undă verde directivei care stabilește primul cadru de drept penal la nivelul întregii Uniuni Europene pentru combaterea corupției, în sesiunea plenară de la Bruxelles din perioada 25-26 martie.
Această decizie istorică vine ca răspuns la o realitate socială alarmantă: un sondaj Eurobarometru recent arată că aproape 70% dintre europeni consideră corupția un fenomen generalizat în țările lor, iar majoritatea covârșitoare crede că marii corupți nu sunt trași la răspundere. Directiva, agreată provizoriu cu Consiliul UE (statele membre) încă din decembrie 2025, a fost adoptată cu o majoritate de 581 de voturi „pentru”, 21 de voturi „împotrivă” și 42 de abțineri, marcând un angajament ferm de a proteja democrația și economia europeană de scurgerile de fonduri ilicite.
Esența noilor reguli și uniformizarea pedepselor
Miezul acestei reforme constă în armonizarea definițiilor și a sancțiunilor în toate statele membre. Până acum, ceea ce era considerat corupție într-o țară putea avea o definiție diferită în alta, creând lacune de care profitau infractorii în cazurile transfrontaliere. Noile reguli stabilesc definiții comune pentru infracțiuni precum darea și luarea de mită, deturnarea de fonduri, obstrucționarea justiției, traficul de influență și îmbogățirea ilicită.
Un aspect crucial al noii directive este introducerea unor standarde minime obligatorii pentru pedepsele maxime la nivelul întregii Uniuni. Concret, acest mecanism forțează toate statele membre să prevadă în legile lor naționale pedepse suficient de aspre pentru a descuraja corupția. De exemplu, pentru fapte grave precum mita în sectorul public sau deturnarea de fonduri, statele sunt obligate să stabilească o pedeapsă de cel puțin 7 ani de închisoare:
infracțiunile menționate la articolul 7 (darea de mită și luarea de mită) 12 și 12a (obstrucționarea justiției și finanțarea politică ilicită) sunt pasibile de o pedeapsă maximă privativă de libertate de cel puțin 7 ani, iar infracțiunile menționate la articolul 7 care au fost săvârșite pentru a obține un act legal sunt pasibile de o pedeapsă maximă privativă de libertate de cel puțin 5 ani;
Prevenție, independență și cooperare întărită
Dincolo de pedepse, raportul pune un accent uriaș pe stoparea răului de la rădăcină prin mecanisme de prevenție obligatorii. Statele membre vor trebui să adopte și să actualizeze periodic strategii naționale anticorupție, implicând activ societatea civilă în acest proces. De asemenea, legea impune existența unor organisme dedicate prevenirii și combaterii corupției care să fie cu adevărat independente, dotate cu resursele necesare pentru a funcționa fără presiuni politice. Cooperarea între autoritățile naționale și organismele europene, precum Parchetul European (EPPO), OLAF, Europol și Eurojust, este consolidată semnificativ, statele fiind obligate să publice anual date comparabile și accesibile digital pentru a asigura o transparență totală asupra modului în care sunt cheltuiți banii publici.
Cum au votat europarlamentarii români
Dintre europarlamentarii români prezenți, au votat:
Pentru
PPE:Bogdan, Buda Daniel, Falcă, Hava, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler
S&D:Benea, Cârciu, Cristea, Dîncu, Grapini, Manda, Muşoiu, Negrescu, Nica, Tudose
ECR:Axinia, Piperea, Sturdza, Târziu, Teodorescu
Renew:Barna, Tomac, Vasile-Voiculescu
Verzi:Ștefănuță
Împotrivă
ECR:Terheş
Neafiliați:Lazarus
Abțineri
Neafiliați: Șoșoacă
Pașii următori
Pentru ca aceste reguli să devină realitate în viața de zi cu zi, directiva trebuie să fie adoptată formal de către Consiliul UE, urmând să intre în vigoare la 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial al UE.
Din acel moment, statele membre, inclusiv România, vor avea la dispoziție un termen de 24 de luni pentru a transpune aceste reguli în legislația lor internă. Există o singură excepție pentru măsurile cele mai complexe, precum evaluările de risc și noile strategii naționale de integritate, unde termenul de implementare este de 36 de luni.
Această decizie istorică vine ca răspuns la o realitate socială alarmantă: un sondaj Eurobarometru recent arată că aproape 70% dintre europeni consideră corupția un fenomen generalizat în țările lor, iar majoritatea covârșitoare crede că marii corupți nu sunt trași la răspundere. Directiva, agreată provizoriu cu Consiliul UE (statele membre) încă din decembrie 2025, a fost adoptată cu o majoritate de 581 de voturi „pentru”, 21 de voturi „împotrivă” și 42 de abțineri, marcând un angajament ferm de a proteja democrația și economia europeană de scurgerile de fonduri ilicite.
Esența noilor reguli și uniformizarea pedepselor
Miezul acestei reforme constă în armonizarea definițiilor și a sancțiunilor în toate statele membre. Până acum, ceea ce era considerat corupție într-o țară putea avea o definiție diferită în alta, creând lacune de care profitau infractorii în cazurile transfrontaliere. Noile reguli stabilesc definiții comune pentru infracțiuni precum darea și luarea de mită, deturnarea de fonduri, obstrucționarea justiției, traficul de influență și îmbogățirea ilicită.
Un aspect crucial al noii directive este introducerea unor standarde minime obligatorii pentru pedepsele maxime la nivelul întregii Uniuni. Concret, acest mecanism forțează toate statele membre să prevadă în legile lor naționale pedepse suficient de aspre pentru a descuraja corupția. De exemplu, pentru fapte grave precum mita în sectorul public sau deturnarea de fonduri, statele sunt obligate să stabilească o pedeapsă de cel puțin 7 ani de închisoare:
infracțiunile menționate la articolul 7 (darea de mită și luarea de mită) 12 și 12a (obstrucționarea justiției și finanțarea politică ilicită) sunt pasibile de o pedeapsă maximă privativă de libertate de cel puțin 7 ani, iar infracțiunile menționate la articolul 7 care au fost săvârșite pentru a obține un act legal sunt pasibile de o pedeapsă maximă privativă de libertate de cel puțin 5 ani;
Prevenție, independență și cooperare întărită
Dincolo de pedepse, raportul pune un accent uriaș pe stoparea răului de la rădăcină prin mecanisme de prevenție obligatorii. Statele membre vor trebui să adopte și să actualizeze periodic strategii naționale anticorupție, implicând activ societatea civilă în acest proces. De asemenea, legea impune existența unor organisme dedicate prevenirii și combaterii corupției care să fie cu adevărat independente, dotate cu resursele necesare pentru a funcționa fără presiuni politice. Cooperarea între autoritățile naționale și organismele europene, precum Parchetul European (EPPO), OLAF, Europol și Eurojust, este consolidată semnificativ, statele fiind obligate să publice anual date comparabile și accesibile digital pentru a asigura o transparență totală asupra modului în care sunt cheltuiți banii publici.
Cum au votat europarlamentarii români
Dintre europarlamentarii români prezenți, au votat:
Pentru
PPE:Bogdan, Buda Daniel, Falcă, Hava, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler
S&D:Benea, Cârciu, Cristea, Dîncu, Grapini, Manda, Muşoiu, Negrescu, Nica, Tudose
ECR:Axinia, Piperea, Sturdza, Târziu, Teodorescu
Renew:Barna, Tomac, Vasile-Voiculescu
Verzi:Ștefănuță
Împotrivă
ECR:Terheş
Neafiliați:Lazarus
Abțineri
Neafiliați: Șoșoacă
Pașii următori
Pentru ca aceste reguli să devină realitate în viața de zi cu zi, directiva trebuie să fie adoptată formal de către Consiliul UE, urmând să intre în vigoare la 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial al UE.
Din acel moment, statele membre, inclusiv România, vor avea la dispoziție un termen de 24 de luni pentru a transpune aceste reguli în legislația lor internă. Există o singură excepție pentru măsurile cele mai complexe, precum evaluările de risc și noile strategii naționale de integritate, unde termenul de implementare este de 36 de luni.
