Provocările noului comisar responsabil de parteneriate internaționale și reforma băncilor multilaterale de dezvoltare
de Andra-Elena Dumitrescu
Comisia Europeană, sub conducerea președintei Ursula von der Leyen, este în plină schimbare. Printre prioritățile noului mandat, punctate în discursul președintei în fața Parlamentului European, se află parteneriatele internaționale, dar și o serie de reforme ale băncilor multilaterale de dezvoltare.
Astfel, se propune o nouă abordare față de țările în curs de dezvoltare, Ursula von der Leyen dorindu-și să se concentreze pe îmbunătățirea coordonării între donatorii UE (cunoscuți sub denumirea de “Team Europe”), apelând la finanțarea privată, sporind brandingul și dând prioritate finanțării infrastructurii fizice prin inițiativa Global Gateway. Toate aceste schimbări promițătoare vin cu riscuri, cum ar fi posibila nerespectare a angajamentelor de finanțare, conflicte potențiale cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) și tensiuni cu națiunile emergente și în curs de dezvoltare, care ar putea acuza UE de standarde prea înalte de sustenabilitate.
Pentru a răspunde acestor provocări, comisarul responsabil va trebui să integreze investițiile în infrastructură într-o strategie de dezvoltare mai amplă, să creeze un mecanism instituțional pentru a coordona Team Europe, să promoveze o coordonare mai mare între statele membre ale UE și să lucreze pentru consolidarea reprezentării lor în consiliile băncilor multilaterale de dezvoltare (BMD) pentru a stimula reformele și operațiunile BMD prin platformele climatice naționale.
Până acum, au existat modificări semnificative în modul în care se alocă și se promovează cheltuielile de dezvoltare ale UE, implicând o concentrare mai mare asupra infrastructurii fizice; o coordonare mai puternică a Team Europe (țările UE și instituțiile de finanțare a dezvoltării controlate de UE și/sau de statele membre); o utilizare mai mare a finanțării mixte (utilizarea fondurilor publice pentru a mobiliza finanțarea privată); o mai bună promovare.
Deși toate aceste procese sunt în desfășurare de câțiva ani, marea schimbare a abordării Comisiei Europene este față de parteneriatele internaționale ale UE, îndepărtându-se de justificarea tradițională a ajutoarelor pentru dezvoltare bazată pe responsabilitate morală și interes propriu, care includea promovarea creșterii economice și a stabilității politice în țările partenere. Acum, sub inițiativa Global Gateway, accentul principal este pe îmbunătățirea interesului direct al UE ca răspuns la creșterea competiției geopolitice. Totuși, rămâne de văzut cum se va concretiza acest plan, întrucât numeroase probleme pot pune la risc buna desfășurare, precum:
finanțarea climatică insuficientă;
emisiile globale de carbon ce continuă să crească;
biodiversitatea care se află în declin într-un ritm alarmant;
multipolarizarea și fragmentarea ce sunt accentuate continuu.
Ce provocări întâmpinăm?
Inițiativa Global Gateway, care pune accent pe investiții fizice și pe Team Europe, este binevenită, dar aduce și riscuri, în special în ceea ce privește credibilitatea sa și percepțiile distorsionate asupra Uniunii. Deși UE își propune să echilibreze interesele geopolitice cu obiective mai largi, cum ar fi dezvoltarea durabilă și valorile democratice, pot apărea conflicte, mai ales dacă ajutoarele sunt coordonate în principal de preferințele elitelor aflate la putere în țările respectivă. În plus, o concentrare exclusivă pe infrastructură ar putea genera datorii, iar succesul inițiativei va depinde de colaborarea țărilor mari din UE, precum Germania și Franța.
Pe teritoriul propriu, UE implementează politici pentru a îmbunătăți competitivitatea industrială, cum ar fi mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră și Regulamentul privind defrișarea, ceea ce creează tensiuni cu piețele emergente și economiile în dezvoltare. Aceste măsuri sunt percepute ca o impunere a strategiilor climatice ale UE asupra țărilor care adesea nu au capacitatea de a se conforma, restricționând opțiunile lor de dezvoltare. În plus, concentrarea Uniunii Europene asupra securității energetice poate agrava nevoile locale în regiunile cu resurse limitate.
În plus, fluxurile oficiale de asistență monetară rămân esențiale pentru țările cu venituri mici din cauza spațiului fiscal limitat și a costurilor ridicate ale capitalului, o provocare care afectează și UE în contextul discuțiilor despre următorul Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2028-2034. Pe măsură ce UE se confruntă atât cu presiunea de a extinde bugetul pentru asistență, cât și cu obiective mai largi, cum ar fi tranziția energetică, rezolvarea conflictelor și adaptarea la schimbările climatice, situația complică finanțarea acestor inițiative.
De aceea, pentru a maximiza impactul bugetar limitat, primul obiectiv ar trebui să fie extinderea finanțării mixte în sectoare precum energia regenerabilă și infrastructura, deoarece eforturile anterioare au avut rezultate nesatisfăcătoare, în special în mobilizarea investițiilor private. Al doilea obiectiv implică reformarea băncilor multilaterale de dezvoltare pentru a îmbunătăți eficiența și a crește capacitățile de împrumut. Realizarea acestor obiective necesită alinierea statelor membre UE în decizii critice, implicarea țărilor cu venituri mici și medii în prioritățile UE și stimularea inovației financiare și a colaborării cu băncile de dezvoltare pentru a sprijini inițiativele climatice în mod eficient.
Nu în ultimul rând, interesele UE în țările din partea sudică a globului ar putea fi împiedicate, în ciuda coordonării interne eficiente și a parteneriatelor puternice cu țările în dezvoltare, de tensiunile din cadrul G7. Relațiile cu India și Brazilia sunt cruciale pentru reformarea băncilor internaționale de dezvoltare, accelerarea tranziției energetice și reducerea dependențelor strategice ale UE fără a crește tensiunile cu China sau a crea dileme pentru partenerii săi.
Care sunt recomandările luate în considerare?
Eficiența inițiativei Global Gateway
Obiectivul principal al Global Gateway ar trebui să fie o reafirmare a angajamentului de a promova Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, care include facilitarea tranziției energetice în țările partenere pentru a reduce emisiile globale.
Integrarea proiectelor de infrastructură într-o strategie de dezvoltare mai amplă.
Resurse fiscale adecvate la nivelul Uniunii Europene
Dezvoltarea unui nou instrument destinat finanțării mijloacelor de atenuare a efectelor schimbărilor climatice la nivel internațional și asigurarea resurselor financiare.
Politici active pentru a reduce tensiunile dintre interesele UE și cele ale țărilor emergente și în dezvoltare.
Utilizarea parteneriatelor internaționale pentru a compensa costurile economice ale măsurilor de atenuare a schimbărilor climatice și ale politicilor industriale verzi din UE.
Facilitarea unui acord referitor la o reducere proporțională a cotelor de vot ale statelor membre și la consolidarea locurilor în consiliile organismelor multilaterale de dezvoltare relevante.
Impact maxim printr-o coordonare îmbunătățită.
Crearea unor mecanisme instituționale pentru a asigura alinierea dintre Comisia Europeană și Team Europe.
Folosirea acestor mecanisme pentru a coordona pozițiile inițiativei Team Europe în legătură cu deciziile strategice și de reformă.
Coordonarea cu Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții și alte instituții europene, precum și cu organismele regionale de dezvoltare și financiare.
Cooperare în cadrul G7 și nu numai.
Extinderea parteneriatelor ce presupun multipli donatori, inclusiv parteneriatele pentru o tranziție energetică echitabilă.
Astfel, stimate viitor comisar responsabil de parteneriate internaționale și reforma băncilor multilaterale de dezvoltare, ține minte să:
Ai în vedere maximizarea potențialului inițiativei Global Gateway;
Extinzi parteneriatele internaționale, cu scopul finanțării țărilor și a cooperării cu acestea;
Să îmbunătățești activitatea Team Europe;
Să asiguri finanțări corespunzătoare pentru combaterea schimbărilor climatice;
Să utilizezi resursele cu folos;
Să promovezi demersurile Comisiei Europene în sensul atingerii obiectivelor propuse.
*mai multe informații sunt disponibile în cartea lansată de institutul Bruegel: Unite, defend, grow: Memos to the European Union leadership 2024-2029
Astfel, se propune o nouă abordare față de țările în curs de dezvoltare, Ursula von der Leyen dorindu-și să se concentreze pe îmbunătățirea coordonării între donatorii UE (cunoscuți sub denumirea de “Team Europe”), apelând la finanțarea privată, sporind brandingul și dând prioritate finanțării infrastructurii fizice prin inițiativa Global Gateway. Toate aceste schimbări promițătoare vin cu riscuri, cum ar fi posibila nerespectare a angajamentelor de finanțare, conflicte potențiale cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) și tensiuni cu națiunile emergente și în curs de dezvoltare, care ar putea acuza UE de standarde prea înalte de sustenabilitate.
Pentru a răspunde acestor provocări, comisarul responsabil va trebui să integreze investițiile în infrastructură într-o strategie de dezvoltare mai amplă, să creeze un mecanism instituțional pentru a coordona Team Europe, să promoveze o coordonare mai mare între statele membre ale UE și să lucreze pentru consolidarea reprezentării lor în consiliile băncilor multilaterale de dezvoltare (BMD) pentru a stimula reformele și operațiunile BMD prin platformele climatice naționale.
Până acum, au existat modificări semnificative în modul în care se alocă și se promovează cheltuielile de dezvoltare ale UE, implicând o concentrare mai mare asupra infrastructurii fizice; o coordonare mai puternică a Team Europe (țările UE și instituțiile de finanțare a dezvoltării controlate de UE și/sau de statele membre); o utilizare mai mare a finanțării mixte (utilizarea fondurilor publice pentru a mobiliza finanțarea privată); o mai bună promovare.
Deși toate aceste procese sunt în desfășurare de câțiva ani, marea schimbare a abordării Comisiei Europene este față de parteneriatele internaționale ale UE, îndepărtându-se de justificarea tradițională a ajutoarelor pentru dezvoltare bazată pe responsabilitate morală și interes propriu, care includea promovarea creșterii economice și a stabilității politice în țările partenere. Acum, sub inițiativa Global Gateway, accentul principal este pe îmbunătățirea interesului direct al UE ca răspuns la creșterea competiției geopolitice. Totuși, rămâne de văzut cum se va concretiza acest plan, întrucât numeroase probleme pot pune la risc buna desfășurare, precum:
finanțarea climatică insuficientă;
emisiile globale de carbon ce continuă să crească;
biodiversitatea care se află în declin într-un ritm alarmant;
multipolarizarea și fragmentarea ce sunt accentuate continuu.
Ce provocări întâmpinăm?
Inițiativa Global Gateway, care pune accent pe investiții fizice și pe Team Europe, este binevenită, dar aduce și riscuri, în special în ceea ce privește credibilitatea sa și percepțiile distorsionate asupra Uniunii. Deși UE își propune să echilibreze interesele geopolitice cu obiective mai largi, cum ar fi dezvoltarea durabilă și valorile democratice, pot apărea conflicte, mai ales dacă ajutoarele sunt coordonate în principal de preferințele elitelor aflate la putere în țările respectivă. În plus, o concentrare exclusivă pe infrastructură ar putea genera datorii, iar succesul inițiativei va depinde de colaborarea țărilor mari din UE, precum Germania și Franța.
Pe teritoriul propriu, UE implementează politici pentru a îmbunătăți competitivitatea industrială, cum ar fi mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră și Regulamentul privind defrișarea, ceea ce creează tensiuni cu piețele emergente și economiile în dezvoltare. Aceste măsuri sunt percepute ca o impunere a strategiilor climatice ale UE asupra țărilor care adesea nu au capacitatea de a se conforma, restricționând opțiunile lor de dezvoltare. În plus, concentrarea Uniunii Europene asupra securității energetice poate agrava nevoile locale în regiunile cu resurse limitate.
În plus, fluxurile oficiale de asistență monetară rămân esențiale pentru țările cu venituri mici din cauza spațiului fiscal limitat și a costurilor ridicate ale capitalului, o provocare care afectează și UE în contextul discuțiilor despre următorul Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2028-2034. Pe măsură ce UE se confruntă atât cu presiunea de a extinde bugetul pentru asistență, cât și cu obiective mai largi, cum ar fi tranziția energetică, rezolvarea conflictelor și adaptarea la schimbările climatice, situația complică finanțarea acestor inițiative.
De aceea, pentru a maximiza impactul bugetar limitat, primul obiectiv ar trebui să fie extinderea finanțării mixte în sectoare precum energia regenerabilă și infrastructura, deoarece eforturile anterioare au avut rezultate nesatisfăcătoare, în special în mobilizarea investițiilor private. Al doilea obiectiv implică reformarea băncilor multilaterale de dezvoltare pentru a îmbunătăți eficiența și a crește capacitățile de împrumut. Realizarea acestor obiective necesită alinierea statelor membre UE în decizii critice, implicarea țărilor cu venituri mici și medii în prioritățile UE și stimularea inovației financiare și a colaborării cu băncile de dezvoltare pentru a sprijini inițiativele climatice în mod eficient.
Nu în ultimul rând, interesele UE în țările din partea sudică a globului ar putea fi împiedicate, în ciuda coordonării interne eficiente și a parteneriatelor puternice cu țările în dezvoltare, de tensiunile din cadrul G7. Relațiile cu India și Brazilia sunt cruciale pentru reformarea băncilor internaționale de dezvoltare, accelerarea tranziției energetice și reducerea dependențelor strategice ale UE fără a crește tensiunile cu China sau a crea dileme pentru partenerii săi.
Care sunt recomandările luate în considerare?
Eficiența inițiativei Global Gateway
Obiectivul principal al Global Gateway ar trebui să fie o reafirmare a angajamentului de a promova Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, care include facilitarea tranziției energetice în țările partenere pentru a reduce emisiile globale.
Integrarea proiectelor de infrastructură într-o strategie de dezvoltare mai amplă.
Resurse fiscale adecvate la nivelul Uniunii Europene
Dezvoltarea unui nou instrument destinat finanțării mijloacelor de atenuare a efectelor schimbărilor climatice la nivel internațional și asigurarea resurselor financiare.
Politici active pentru a reduce tensiunile dintre interesele UE și cele ale țărilor emergente și în dezvoltare.
Utilizarea parteneriatelor internaționale pentru a compensa costurile economice ale măsurilor de atenuare a schimbărilor climatice și ale politicilor industriale verzi din UE.
Facilitarea unui acord referitor la o reducere proporțională a cotelor de vot ale statelor membre și la consolidarea locurilor în consiliile organismelor multilaterale de dezvoltare relevante.
Impact maxim printr-o coordonare îmbunătățită.
Crearea unor mecanisme instituționale pentru a asigura alinierea dintre Comisia Europeană și Team Europe.
Folosirea acestor mecanisme pentru a coordona pozițiile inițiativei Team Europe în legătură cu deciziile strategice și de reformă.
Coordonarea cu Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții și alte instituții europene, precum și cu organismele regionale de dezvoltare și financiare.
Cooperare în cadrul G7 și nu numai.
Extinderea parteneriatelor ce presupun multipli donatori, inclusiv parteneriatele pentru o tranziție energetică echitabilă.
Astfel, stimate viitor comisar responsabil de parteneriate internaționale și reforma băncilor multilaterale de dezvoltare, ține minte să:
Ai în vedere maximizarea potențialului inițiativei Global Gateway;
Extinzi parteneriatele internaționale, cu scopul finanțării țărilor și a cooperării cu acestea;
Să îmbunătățești activitatea Team Europe;
Să asiguri finanțări corespunzătoare pentru combaterea schimbărilor climatice;
Să utilizezi resursele cu folos;
Să promovezi demersurile Comisiei Europene în sensul atingerii obiectivelor propuse.
*mai multe informații sunt disponibile în cartea lansată de institutul Bruegel: Unite, defend, grow: Memos to the European Union leadership 2024-2029