Op-ed: România digitală. Cum putem regândi societatea după pandemia de COVID-19, în acord cu strategia digitală europeană?

Tranziția digitală a devenit, mai mult ca oricând, o prioritate națională și europeană, fiind accelerată și amplificată de pandemia de COVID-19. Factorul digital este acum indispensabil pentru buna funcționare a economiei și a societății, și în mod special pentru accesarea serviciilor publice digitale, pentru desfășurarea activităților profesionale de la distanță și pentru facilitarea accesului la programele educaționale online.

Uniunea Europeană a demarat în perioada recentă mai multe linii de acțiune pentru a susține și încuraja digitalizarea la nivelul statelor membre, dar și pentru a promova idealul obținerii suveranității digitale europene, așa cum a accentuat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, în discursul său privind Starea Uniunii. Astfel, în strategia pentru era digitală europeană regăsim următoarele priorități: utilizarea datelor pentru promovarea inovației, explorarea potențialului oferit de inteligența artificială și revitalizarea infrastructurii digitale, cu precădere în mediul rural. De asemenea, pilonii principali pentru transformarea digitală europeană, incluși în prioritățile politice ale Comisiei Europene pentru perioada 2019-2024, prevăd crearea soluțiilor tehnologice în beneficiul cetățenilor, promovarea unei economii transparente și competitive și susținerea societății sustenabile. Toate aceste obiective europene pentru susținerea digitalizării, fie că fac parte din planul de redresare al UE în contextul pandemiei actuale, fie că sunt priorități asumate anterior de Comisia Europeană, vor necesita atât investiții substanțiale în sectorul digital, cât și implementarea unor modalități pentru a contribui la tranziția digitală a serviciilor publice și a mediul de afaceri.

Planul de redresare al UE se bazează pe instrumentul Next Generation EU, care își propune să ajute statele membre ale UE să depășească provocările întâmpinate în contextul pandemiei, având un buget de 750 de miliarde de euro. Instrumentul prioritizează tranziția digitală, care este inclusă într-unul dintre cei trei piloni fundamentali prevăzuți. De asemenea, cea mai importantă componentă a Next Generation EU este reprezentată de Mecanismul de redresare și reziliență („Recovery and Resilience Facility” – RRF), care susține relansarea economică a statelor membre după pandemia de COVID-19, și implică un buget de 672,5 miliarde de euro pentru următorii 4 ani. Digitalizarea reprezintă unul dintre cele șase obiective generale ale mecanismului, iar cel puțin 20% din aceste fonduri vor fi alocate pentru tranziția digitală, susținând inclusiv activitățile întreprinderilor mici și mijlocii. Nu în ultimul rând, Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 va include un buget sporit pentru susținerea transformării digitale.

Astfel, România va putea beneficia, prin mai multe politici prioritare, de fonduri care vor putea fi utilizate pentru a susține demersurile de digitalizare a administrației publice. În acest sens, Guvernul României a aprobat printr-o ordonanță de urgență unele măsuri pentru elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență, prin care vor fi accesate fonduri prin Mecanismul de redresare și reziliență menționat anterior. Digitalizarea reprezintă un element-cheie al acestui plan, fiind susținute proiecte de transformare digitală, inclusiv prin automatizarea serviciilor administrației publice centrale și locale și viitoare investiții în infrastructură, interoperabilitate, standardizare și alte instrumente de transformare digitală. Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și autoritățile publice care dezvoltă proiectele de digitalizare vor juca un rol esențial în tranziția către guvernarea digitală, în special prin îmbunătățirea serviciilor digitale și a automatizării. Implementarea automatizării proceselor prezintă numeroase avantaje, precum creșterea productivității și a calității rezultatelor sau reducerea costurilor și a erorilor umane. ADR, înființată în 2020 pentru realizarea obiectivelor naționale pentru transformarea digitală, are în plan implementarea unor soluții pentru proiectele de identitate electronică, interoperabilitate, cloud guvernamental, precum și elaborarea strategiei naționale pentru inteligența artificială.

Din punct de vedere al indicelui digitalizării, raportul Comisiei Europene „The Digital Economy and Society Index” (DESI) plasează România pe antepenultimul loc din statele membre ale UE în ceea ce privește economia și societatea digitală în 2020, înregistrând în același timp cea mai scăzută performanță din statele UE în oferirea serviciilor publice digitale. De aceea, este necesar ca prin fondurile care vor fi disponibile pentru România în următorii ani, să fie implementate în special programe care vor facilita accesul cetățenilor la servicii publice digitale.

Astfel, cooperarea și dialogul constant între autoritățile publice cu atribuții în coordonarea și managementul transformării digitale naționale și reprezentanții mediului privat reprezintă factori esențiali în sprijinirea digitalizării economiei și a societății. România este un real centru de inovație în tehnologie, fiind un pol de interes pentru actori privați, investitori și start-up-uri în acest domeniu.

Totuși, chiar dacă digitalizarea mediului privat avansează, pandemia de COVID-19 a demonstrat că administrația publică trebuie să realizeze investiții și modificări substanțiale pentru a putea oferi servicii publice digitale și pentru a facilita debirocratizarea sistemului. De aceea, tranziția digitală, ca răspuns la adresa pandemiei, va putea conduce și la creșterea calității vieții cetățenilor, prin simplificarea procedurilor administrative pe care trebuie să le urmeze, prin eficientizarea accesului la informații și prin optimizarea activității lor de zi cu zi, fie că vorbim despre munca de la distanță, educația digitală sau plata online a taxelor și impozitelor.

Având în vedere aspectele menționate anterior, ne dorim să răspundem unei serii de întrebări privind digitalizarea României, cum ar fi: Cum pot reprezentații politici și actorii din mediul privat contribui în mod semnificativ la consolidarea transformării digitale la nivel național? Cum a gestionat România tranziția digitală în timpul pandemiei? Ce bune practici din alte state membre se pot replica la nivel național? Cum se poate alinia România la strategia UE privind digitalizarea? Care sunt beneficiile digitalizării administrației publice pentru cetățeni?

Puteți afla aceste răspunsuri pe 16 octombrie, începând cu ora 11:00, la Forumul Eurosfat, în dezbaterea „România Digitală. Regândind societatea după COVID-19”, ce îi va avea ca invitați pe Victor Guzun (Expert digitalizare, Fundația Friedrich Naumann); Ioan-Sabin Sărmaș (Președinte, Autoritatea pentru Digitalizarea României); Oleg Roibu (Director juridic și politici publice, eMAG); Răzvan Atim, (Manager General pentru Europa de Est, UiPath); Veronica Ștefan, (Fondator și coordonator, Digital Citizens Romania), și va fi moderată de Cezara Panait (Expert afiliat, Europuls). Înscrierile sunt disponibile la https://2020.eurosfat.ro/.