Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2026 se conturează într-o perioadă marcată de instabilitate politică, amenințări asupra securității statelor europene, creșterea tarifelor comerciale mondiale și efectele schimbărilor climatice. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și dificultățile economice pun tot mai multă presiune asupra cetățenilor europeni, confruntați cu costuri de trai tot mai ridicate.

Parlamentul European avertizează că actualul Cadru Financiar Multianual (CFM) pentru 2021-2027 nu este pe deplin adaptat la noua realitate. Astfel, prin dimensiunea, structura și regulile bugetului pentru 2026, acesta are foarte puține șanse de a răspunde așa cum se cuvine provocărilor cu care se confruntă Uniunea.

Principalele priorități ale Parlamentului pentru următorul buget anual le reprezintă dezvoltarea rețelelor de energie transeuropene, sporirea investițiilor pentru fermieri și comunități rurale, infrastructură digitală, consolidarea programului Erasmus+, întărirea politicii de coeziune și sprijinul pentru Ucraina.

Parlamentul pune accent pe Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) și cere mai multe investiții pentru o mai bună funcționare a piețelor energiei, prin modernizarea infrastructurii transfrontaliere, îmbunătățirea transportului prin rețele de distribuție și un mix energetic care să includă mai multe surse regenerabile de energie. Investirea în energie curată și combustibili alternativi este crucială în reducerea prețurilor ridicate la curent electric.

Investiții substanțiale sunt necesare și într-o infrastructură digitală orientată spre viitor, susținută mai ales de o inteligență artificială bine reglementată și demnă de încredere. Cetățenii au nevoie de mijloace adecvate pentru a combate dezinformarea și o mai bună securitate cibernetică, pentru a asigura apărarea în fața amenințărilor hibride, precum dezinformarea.

Dincolo de prioritățile menționate, s-a reiterat importanța politicii de coeziune și importanța acesteia în ameliorarea vieții oamenilor și în stimularea economiei UE, întrucât ea contribuie la creșterea echitabilă și sustenabilă între țări, încurajarea investițiilor și ocuparea forței de muncă. De asemenea, Parlamentul European continuă să susțină importanța mobilităților Erasmus+ în scop educațional și își propune consolidarea programului prin ajustarea granturilor, pentru a răspunde creșterii inflației și costurilor mai mari de trai. Astfel, programul va deveni mai accesibil și mai incluziv.

Parlamentul menționează și necesitatea consolidării sprijinului acordat fondurilor pentru agricultură , mai precis cele dedicate fermierilor și comunităților rurale, întrucât acestea contribuie semnificativ la siguranța alimentară și la construirea unei alimentații sănătoase și sustenabile. Bugetul pentru promovarea produselor agricole este vital pentru a combate creșterea prețurilor la alimente, depopularea unor zone, efectele schimbărilor climatice asupra mediului și punerea în pericol a securității alimentare.

Intervențiile au fost variate, iar europarlamentari români din mai multe grupuri politice au luat cuvântul în cadrul dezbaterii din plenul Parlamentului European din 21 octombrie.

Victor Negrescu (membru S&D, vicepreședinte al Parlamentului European) a evidențiat propunerile și amendamentele sale din cadrul Parlamentului European, precum importanța creării unui hub de securitate maritimă la Marea Neagră și alocări suplimentare de peste 250 de milioane de euro pentru cercetare, energie, agricultură, sănătate, educație și sprijinirea tinerilor și IMM-urilor.

Siegfried Mureșan (membru PPE, negociator-șef din partea Parlamentului European pe Cadrul Financiar Multianual 2028-2034) a pus accent pe greșelile pe care Uniunea le-a făcut în trecut privitor la buget, precum faptul că acesta a fost insuficient și nu a putut răspunde la crize, și pe nevoia de a apăra o politică agricolă comună și ambițioasă, precum și una de coeziune adecvată nevoilor locale și regionale.

Daniel Buda (membru PPE, vicepreședinte al comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală) menționează importanța garantării unui trai decent pentru fermieri și comunitățile rurale, în scopul păstrării securității alimentare și asigurării de prețuri rezonabile pentru consumatori. Se opune tăierilor actuale de buget ale Comisiei.

Maria Grapini (membră S&D, vicepreședintă a comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor) se opune tăierilor de buget impuse de Consiliu și susține dezvoltarea investițiilor pentru IMM-uri, agricultură, inovație și locuințe, punând accentul pe supravegherea criminalității economice și a evaziunii pe TVA.

Gheorghe Falcă (membru PPE) subliniază sprijinul regiunilor sărace și periferice și importanța securității europene. Acesta a solicitat crearea a trei centre de securitate maritimă, în Marea Neagră, Marea Baltică, și Marea Nordului, care să asigure monitorizare și reacție coordonată în fața pericolelor.

Rezultatele votului
Pentru (20):
PPE : Bogdan, Buda Daniel, Falcă, Hava, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler
Renew : Barna, Tomac, Vasile-Voiculescu
S&D : Cristea, Dîncu, Firea, Grapini, Muşoiu, Negrescu, Nica

Abțineri (7): 
ECR : Axinia, Piperea, Sturdza, Târziu, Teodorescu
NI : Lazarus
S&D : Tudose

Absenți de la vot (6)
S&D: Benea, Cârciu, Manda
ECR: Terheș
NI: Șoșoacă
Verzi: Ștefănuță 

Bugetul pentru următorul an a fost adoptat cu o susținere de 384 de voturi „pentru”, 202 de voturi ,,împotrivă" și 58 de ,,abțineri".