Roxana Mînzatu, Vicepreședinta Executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale, competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, a înaintat, în cadrul sesiunii plenare din perioada 5-8 octombrie, propunerea „Alianța Școlilor Europene”, o inițiativă menită să îmbunătățească competențele de bază ale elevilor din UE.

 
Parlamentul European a votat o rezoluție referitoare la acest program, care nu produce efecte juridice obligatorii, reprezentând poziția politică oficială a Parlamentului European prin care își exprimă sprijinul pentru demararea proiectului pilot privind Alianțele Școlilor Europene și solicită Comisiei Europene să aloce fonduri eficient, să elaboreze cadrul tehnic și să sprijine rețeaua școlilor.

Potrivit sondajelor Eurobarometru, doar 30% dintre tineri cu vârste cuprinse între 16 și 30 consideră că au un cuvânt de spus cu privire la deciziile care afectează Uniunea, iar 42 % dintre ei înțeleg într-o mare măsură sau într-o măsură destul de mare aspectele legate de UE.
Valorile europene și democratice trebuie protejate și înțelese încă din perioada în care un tânăr este în formare, adică din timpul școlii. Astfel, proiectul vizează înțelegerea competențelor cetățenești, educația mass-media, gândirea critică și implicarea activă în viața democratică.

 

• Educația civică, o competență de bază pentru democrația europeană

Parlamentul European solicită Comisiei să se asigure că educația civică și competențele democratice vor constitui componente importante și integrate ale proiectului-pilot. Acest lucru poate fi realizat prin abordări de învățare participativă și experiențială care să le permită elevilor să se implice activ în procesele democratice și în cooperarea europeană.

Roxana Mînzatu a menționat în discursul său faptul că elevii ar trebui să dezvolte de la o vârstă fragedă capacitatea de a se implica civic, de a gândi critic și de a face față dezinformării. Această dimensiune capătă o importanță suplimentară într-un spațiu în care elevii sunt tot mai expuși rețelelor sociale, conținutului generat automat și inteligenței artificiale și în care utilizarea lor devine tot mai frecventă în viața de zi cu zi.
În ceea ce privește direcțiile de acțiune, obiectivele acestui proiect cuprind: dezvoltarea și testarea unor metode incluzive de predare, Designului Universal pentru Învățare (Universal Design for Learning) cooperarea în domenii precum alfabetizarea, matematica, competențele digitale și educația civică; reducerea izolării școlilor din mediul rural; crearea unui sistem durabil de formare și colaborare profesională pentru profesori.

• Cum au votat europarlamentarii români?

Rezoluția realizată de Riehl Nela (Verzii/EFA, Germania) a fost adoptată cu 443 de voturi pentru, 98 de voturi împotrivă și 47 de abțineri.

În privința întregului text, europarlamentarii români au votat astfel:

Pentru:
PPE: Buda, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler
S&D: Cristea, Firea, Grapini, Negrescu, Tudose
ECR: Axinia, Piperea, Sturdza, Târziu, Teodorescu
Renew: Barna, Vasile-Voiculescu
Verzii: Ștefănuță

Împotrivă:
Neafiliați : Iovanovici-Șoșoacă

Abțineri:
Neafiliați: Lazarus

• Ce urmează: testare în 2026, implementare în 2028

Comisia Europeană urmează să prezinte la începutul lunii noiembrie 2026 Pachetul european pentru educație, care va urmări consolidarea cooperării dintre sistemele naționale de învățământ, dezvoltarea alianțelor școlare europene și facilitarea mobilităților transfrontaliere.

În domeniul educației, Uniunea Europeană are competențe de sprijinire, coordonare și completare a acțiunilor statelor membre, conform articolului 165 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Astfel, UE poate finanța programe precum Erasmus+, poate facilita cooperarea dintre instituțiile de învățământ și poate încuraja schimbul de bune practici, însă nu poate impune un curriculum unic sau armoniza legislațiile naționale în domeniul educației. Organizarea sistemelor de învățământ și stabilirea conținutului programelor școlare rămân responsabilitatea statelor membre.

În perioada 2026-2027, Comisia Europeană va analiza în detaliu datele și modelele operaționale testate în cadrul fazei pilot inițiale, iar rezultatele primelor parteneriate vor contribui la identificarea condițiilor necesare pentru dezvoltarea unor alianțe școlare europene permanente. Evaluarea va permite și identificarea unor soluții pentru simplificarea procedurilor, reducerea sarcinilor administrative și asigurarea unei reprezentări geografice echilibrate, inclusiv prin implicarea școlilor din mediul rural și din zonele defavorizate.
În 2028 este prevăzută lansarea oficială la scară largă a programului în cadrul Erasmus+, ca parte a eforturilor de a răspunde provocărilor cu care se confruntă sistemele de educație europene. 

Prin finanțarea parteneriatelor, facilitarea mobilităților și încurajarea cooperării transfrontaliere, UE poate contribui la îmbunătățirea oportunităților educaționale pentru elevi și profesori. Cu toate acestea, rezultatele programului vor depinde de capacitatea statelor membre de a valorifica aceste instrumente și de a integra experiențele și bunele practici rezultate din cooperarea europeană în propriile sisteme de învățământ.