România – țară cu potențial

România se mândrește cu un sector IT impresionant, care reprezintă aproximativ 8% din PIB-ul țării. Cu un număr considerabil de ingineri software, țara noastră se află pe locul 6 la nivel mondial în ceea ce privește numărul de ingineri IT raportat la mia de locuitori.

Așadar, România are toate premisele pentru a juca un rol central în dezvoltarea digitală a Europei. Beneficiind de resurse umane de calitate, o infrastructură digitală de top și o comunitate antreprenorială dinamică, țara noastră este bine poziționată pentru a contribui semnificativ la progresul digital european. Este esențial ca România să continue să investească în tehnologie și educație pentru a rămâne în avangarda schimbărilor digitale și pentru a contribui activ la crearea unui viitor digital prosper.

În cadrul întâlnirii, s-a subliniat potențialul României de a deveni un lider emergent în domeniul digital în regiune, datorită mai multor factori-cheie.

În primul rând, potențialul forței de muncă. România dispune de un număr impresionant de ingineri software și profesioniști IT, recunoscuți pentru competențele lor tehnice avansate.Astfel, avem persoane deja calificate în domeniu, cu studii și competențe demonstrate ori prin diplome, ori prin experiența profesională. De asemenea, România mai are un avantaj, acela că forța de muncă în domeniul digital este echilibrată din punct de vedere al componentei de gen, fiind astfel în linie cu prioritățile europene de a încuraja dezvoltarea de competențe în rândul tinerelor care doresc o carieră în unul dintre sectoarele STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică).

În al doilea rând, avem parte de un mediu favorabil dezvoltării companiilor, datorită costurilor competitive. România beneficiază de costuri operaționale relativ scăzute comparativ cu alte țări europene. Acest lucru atrage nu doar companii locale, ci și multinaționale, care pot dezvolta și finanța proiecte tehnologice de amploare la prețuri mai accesibile. Astfel, mediul antreprenorial din România este în continuă expansiune, cu numeroase start-up-uri care dezvoltă produse și servicii inovatoare. Aceste companii beneficiază de rețele de suport precum Transilvania IT Cluster, care le ajută să scaleze rapid și să acceseze piețele globale.

De asemenea, România se mândrește cu una dintre cele mai rapide și mai extinse rețele de internet broadband din Europa, având o infrastructură robustă care sprijină dezvoltarea unor soluții digitale sofisticate. Aceasta nu doar că facilitează accesul la tehnologie, dar contribuie și la îmbunătățirea conectivității, esențială pentru inovație în diverse sectoare.

Nu în ultimul rând, România găzduiește Centrul European de Securitate Cibernetică, și dispunem de companii locale care oferă soluții de top, recunoscute pe plan internațional, precum Bitdefender. În contextul actual, securitatea cibernetică este o prioritate globală și în special europeană, astfel că România poate profita din plin de potențialul pe care îl oferă în acest domeniu.

Viitorul digital - principalele obstacole

Deși progresul în domeniul digital este evident, atât la nivel național, cât și european, există mai multe bariere care, dacă nu vor fi corectate rapid, nu ne vor permite să recuperăm decalajele tehnologice față de SUA și față de China.

Piața digitală europeană este fragmentată, fapt ce împiedică dezvoltarea uniformă a sectorului digital în UE. Fragmentarea se poate observa în inegalitățile regionale la nivelul UE, în disparitățile investiționale și de dezvoltare dintre zonele urbane și rurale, dar și între diferitele regiuni ale Europei, în ceea ce privește accesul la infrastructură digitală de ultimă generație. În acest context, accesul limitat la finanțare adecvată este un mare obstacol, în special pentru start-up-uri și IMM-uri. Deși există fonduri europene și naționale destinate inovării și dezvoltării tehnologice, procesul de accesare a acestora poate fi adesea complicat și birocratic. În plus, multe companii întâmpină dificultăți în atragerea de capital de risc sau în accesarea unor surse de finanțare mai flexibile, ceea ce limitează posibilitatea de a implementa soluții tehnologice avansate și de a inova în mod sustenabil.

De asemenea, există o fragmentare și în ceea ce privește diferențele legislative și reglementările fiscale nearmonizate între statele membre. Acestea, împreună cu birocrația excesivă, sunt obstacole administrative care încetinesc procesul de inovare și implementare a tehnologiilor digitale. Corelat cu acest aspect este ritmul lent al implementării digitalizării în administrația publică. Deși România a făcut progrese semnificative, tranziția digitală în administrația publică încă întâmpină dificultăți legate de infrastructură, resurse umane și formarea personalului. Este esențial ca guvernul să aloce mai multe resurse și să adopte politici care să accelereze acest proces, pentru a asigura o administrare mai eficientă și transparentă a datelor și serviciilor publice.

Tot la nivel european, se resimte necesitatea de acces mai mare la facilități de cercetare. Firme și persoane specializate în domeniul digital părăsesc nu numai România, dar și Uniunea Europeană, deoarece nu au acces la infrastructură de cercetare adecvată ambițiilor lor sau nu dispun de tehnologiile de cercetare necesare pentru inovare.

Pe lângă aceste provocări, piața digitală din România se confruntă și cu obstacole specifice, cel mai evident este competitivitatea. Companiile românești nu dispun de resursele financiare și nici de sprijinul național necesar pentru a achiziționa produse de la producători digitali inovativi. În plus, nu dispun nici de sprijinul necesar pentru a își vinde produsele pe piețele externe și de a putea concura cu alte companii europene.

Provocarea demografică rămâne însă cea mai stringentă. România se confruntă de mulți ani cu fenomenul brain drain, acela de migrație a specialiștilor, mulți tineri talentați alegând să își desfășoare activitatea profesională în străinătate. Impactul se cunoaște nu doar asupra numărului efectiv de specialiști care sunt disponibili pe piața de muncă din România, dar și asupra valorii publicațiilor științifice și asupra competivității industriei digitale românești cu cele europene.

Dincolo de aceste provocări concrete, este nevoie și de educarea unui tip de mentalitate diferită. De multe ori, antreprenorii aflați la început de drum se confruntă cu un stigmat al eșecului, iar din acest motiv nu își doresc să își asume riscul. Eșecul este parte din succes și din inovație, fiindcă fără încercări nu poți depăși normele actuale. Acest stigmat cultural apare uneori și în autoritățile naționale și le determină să rămână la atribuțiile lor clasice, în loc să își asume un rol de investitor dispus să înțeleagă riscul unor investiții.

Un ecosistem inovativ presupune ca autoritățile naționale să se coordoneze cu mediul academic și cu mediul privat și să investească în tehnologii noi și în proiecte inovative. O astfel de colaborare ar spori și competențele în ceea ce privește utilizarea noilor tehnologii și ar face trecerea de la o societate românească orientată spre consum de conținut digital, la o societate în care competențele digitale se dezvoltă ținând cont de evoluțiile tehnologice.

În cadrul evenimentului, s-a subliniat de asemenea nevoia de a adopta rapid tehnologii emergente, cum ar fi inteligența artificială, blockchain și 5G, pentru a rămâne competitive în fața marilor economii globale. De asemenea, s-a vorbit despre importanța protecției datelor și a securității cibernetice, având în vedere amenințările tot mai complexe din mediul digital.