Conferința climatică de la Belem: cum au votat europarlamentarii români
De Matei Lupchian, voluntar Europuls
Conferința ONU pentru schimbări climatice din 2025 (COP30) va avea loc între 17 și 21 noiembrie 2025 în Belem, Brazilia. Scopul acestei conferințe este de a reuni statele ONU cu scopul de a analiza rezultatele și nivelul de implementare al Acordului de la Paris din 2015. Conform acestuia, statele trebuie să colaboreze pentru a reduce încălzirea globală prin target-uri de reducere a poluării și combustibililor fosili eliberați în atmosferă.
Fiecare stat își alege țintele, iar scopul acestei conferințe este să analizeze măsura în care acestea au fost îndeplinite până la acest moment. Alt punct important de pe lista discuțiilor este promovarea energiei verzi în țările în curs de dezvoltare, în principal prin finanțarea de proiecte, pentru ca acestea să combată încălzirea globală. Scopul final este limitarea creșterii temperaturii globale sub 1.5°C.
Uniunea Europeană va trimite la Belem de o delegație compusă din 15 membri. Rezoluția votată ieri în Parlamentul European servește drept ghid pentru prioritățile UE la această conferință. Pe scurt, UE recunoaște amenințarea încălzirii globale atât pe plan uman cât și din punctul de vedere al biodiversității și pune accent pe nevoia unui „efort colectiv” suplimentar al tuturor statelor semnatare ale Acordului de la Paris. UE susține fondurile suplimentare pentru statele în curs de dezvoltare, subliniază nevoia de adaptare la fenomene extreme și de soluții care respectă drepturile populațiilor indigene din zonele afectate și care creează în același timp locuri de muncă. Punctul crucial este nevoia de decarbonizare a economiilor dezvoltate, adică reducerea emisiilor de carbon în toate sectoarele economice.
Dezbaterea pe această temă din plenul Parlamentului European a avut loc miercuri, 22 octombrie. Aceasta a fost deschisă de Wopke Hoekstra, Comisarul european pentru climă. În discursul său, a reafirmat scopul fundamental al UE la Belem: îndeplinirea prevederilor din Acordul de la Paris și neutralitate climatică până în 2050. Ca strategie, a propus colaborarea cu alte democrații importante ale lumii, precum Canada sau Australia și a subliniat eficiența politicilor de tip carbon pricing.
În cursul dezbaterii, europarlamentarii s-au conformat viziunii grupului din care făceau parte: cei din grupurile mai extreme (mai ales cei din ECR, PfE și ESN) s-au opus rezoluției, în timp ce grupurile moderate, mai ales Verzii, s-au pronunțat în favoarea sa.
De menționat că mulți europarlamentari, printre care toți cei români, au fost absenți de la dezbatere. Totuși, o europarlamentară a menționat, printre alte state, România ca fiind un stat ale cărui ținte climatice sunt identice cu ale Uniunii și deci, orice eșec de a reduce emisiile în țara noastră devine un eșec la nivelul UE.
Fiecare stat își alege țintele, iar scopul acestei conferințe este să analizeze măsura în care acestea au fost îndeplinite până la acest moment. Alt punct important de pe lista discuțiilor este promovarea energiei verzi în țările în curs de dezvoltare, în principal prin finanțarea de proiecte, pentru ca acestea să combată încălzirea globală. Scopul final este limitarea creșterii temperaturii globale sub 1.5°C.
Uniunea Europeană va trimite la Belem de o delegație compusă din 15 membri. Rezoluția votată ieri în Parlamentul European servește drept ghid pentru prioritățile UE la această conferință. Pe scurt, UE recunoaște amenințarea încălzirii globale atât pe plan uman cât și din punctul de vedere al biodiversității și pune accent pe nevoia unui „efort colectiv” suplimentar al tuturor statelor semnatare ale Acordului de la Paris. UE susține fondurile suplimentare pentru statele în curs de dezvoltare, subliniază nevoia de adaptare la fenomene extreme și de soluții care respectă drepturile populațiilor indigene din zonele afectate și care creează în același timp locuri de muncă. Punctul crucial este nevoia de decarbonizare a economiilor dezvoltate, adică reducerea emisiilor de carbon în toate sectoarele economice.
Dezbaterea pe această temă din plenul Parlamentului European a avut loc miercuri, 22 octombrie. Aceasta a fost deschisă de Wopke Hoekstra, Comisarul european pentru climă. În discursul său, a reafirmat scopul fundamental al UE la Belem: îndeplinirea prevederilor din Acordul de la Paris și neutralitate climatică până în 2050. Ca strategie, a propus colaborarea cu alte democrații importante ale lumii, precum Canada sau Australia și a subliniat eficiența politicilor de tip carbon pricing.
În cursul dezbaterii, europarlamentarii s-au conformat viziunii grupului din care făceau parte: cei din grupurile mai extreme (mai ales cei din ECR, PfE și ESN) s-au opus rezoluției, în timp ce grupurile moderate, mai ales Verzii, s-au pronunțat în favoarea sa.
De menționat că mulți europarlamentari, printre care toți cei români, au fost absenți de la dezbatere. Totuși, o europarlamentară a menționat, printre alte state, România ca fiind un stat ale cărui ținte climatice sunt identice cu ale Uniunii și deci, orice eșec de a reduce emisiile în țara noastră devine un eșec la nivelul UE.
Votul europarlamentarilor români
Rezoluția a fost adoptată în cele din urmă, iar mai multe amendamente lansate de ECR au fost respinse de către grupurile moderate.
Iată cum a fost votat de europarlamentarii români un amendament controversat:
45a. respinge subordonarea ideologică
a politicilor economice și energetice ale
UE față de obiectivele Acordului de la
Paris și alte inițiative similare; cere să se
revină la o politică pragmatică, orientată
spre suveranitate și axată pe consolidarea
industriei UE, a competitivității și a
inovării tehnologice, care să asigure
prosperitatea și securitatea energetică a
cetățenilor UE, în loc să se urmărească
obiective privind emisiile imposibil de
atins și bazate pe criterii ideologice, care
dăunează economiilor europene;
Pentru: ECR (Piperea, Sturdza, Târziu); Neafiliați (Lazarus)
Împotrivă: ECR (Axinia), PPE (Bogdan, Buda Daniel, Falcă, Hava, Motreanu, Popescu, Vălean, Winkler); Renew (Tomac, Vasile-Voiculescu); S&D (Dîncu, Firea, Grapini, Muşoiu, Tudose)
Abțineri: ECR (Teodorescu)
Propunerea a fost introdusă de grupul ESN și respinsă cu 404 voturi împotrivă și 156 pentru.
Din cei 33 de europarlamentari români, 21 au fost prezenți la vot. Europarlamentarii Barna, Benea, Cârciu, Cristea, Șoșoacă, Manda, Mureșan, Negrescu, Nica, Ștefănuță, Terheș și Vincze au fost absenți.
