Comisarii europeni audiați pe data de 5 noiembrie
Pe 5 noiembrie au continuat audierile comisarilor propuși de statele membre pentru mandatul 2024-2029.
Am urmărit aceste audieri pentru a te ține la curent cu cele mai importante subiecte discutate, dar și în legătură cu intervențiile pe care europarlamentarii români le-au avut.
Am urmărit aceste audieri pentru a te ține la curent cu cele mai importante subiecte discutate, dar și în legătură cu intervențiile pe care europarlamentarii români le-au avut.
Magnus Brunner, Comisar pentru Afaceri Interne și Migrație
Magnus Brunner a abordat teme majore de interes pentru Uniunea Europeană, axându-se pe siguranța internă, gestionarea migrației și relațiile externe. Brunner a evidențiat importanța unui echilibru între securitate și drepturile fundamentale, precum și necesitatea unei abordări europene unite și eficiente în fața amenințărilor la adresa siguranței și stabilității Uniunii.
Printre prioritățile sale principale, Brunner a menționat promovarea unei strategii solide de securitate internă. El a subliniat că Europa trebuie să își adapteze răspunsurile la amenințările și moderne, cum ar fi criminalitatea organizată și atacurile hibride care vizează infrastructura critică, inclusiv provocările reprezentate de criza din Ucraina și de influențele negative din exterior. Planul său include consolidarea colaborării între autoritățile de aplicare a legii la nivel european și îmbunătățirea mandatului Europol, care ar trebui să aibă un rol central în noua strategie de securitate. Brunner susține utilizarea tehnologiei digitale pentru a sprijini aceste inițiative și pentru a asigura schimbul eficient de informații între statele membre și agențiile europene.
O altă componentă cheie a viziunii sale o reprezintă gestionarea migrației. Brunner a reafirmat angajamentul său față de implementarea Pactului pentru Migrație și Azil, pe care îl consideră crucial pentru a crea un sistem bazat pe reguli clare, atât ferme, cât și echitabile. El a declarat că politica migrației trebuie să îmbine solidaritatea cu responsabilitatea și a anunțat că, dacă va fi confirmat, va căuta să consolideze capacitatea de întoarcere a migranților ilegali și să extindă căile legale de imigrare pentru a acoperi nevoile economice ale pieței muncii europene. Totodată, Brunner a pledat pentru o cooperare internațională mai strânsă cu organizațiile relevante, cum ar fi UNHCR, și cu statele terțe pentru a gestiona fluxurile de migrație la sursă și pentru a combate traficul de persoane.
Brunner a subliniat că, deși decizia de extindere a Spațiului Schengen este luată de statele membre, el consideră că România și Bulgaria au făcut progrese remarcabile în pregătirea lor pentru Schengen. El a adăugat că, începând din luna martie a acestui an, România și Bulgaria sunt deja integrate în Schengen pentru punctele de trecere aeriene și maritime, subliniind că aceste realizări sunt un pas important în extinderea treptată a Spațiului Schengen. Brunner a exprimat încrederea că aceste evoluții demonstrează capacitatea celor două țări de a contribui la securitatea comună a UE, prin întărirea granițelor externe și facilitarea mobilității.
În contextul migrației și al securității, Brunner a amintit că Uniunea Europeană se confruntă cu provocări semnificative legate de gestionarea fluxurilor migratorii, inclusiv la frontierele sale externe. România, ca parte a frontierei externe a UE, joacă un rol crucial în această privință, având responsabilitatea de a gestiona granițele și de a contribui la securitatea întregului spațiu european.
Niciun europarlamentar român nu a intervenit în cadrul acestei audieri.
Michael McGrath, Comisar pentru Democrație, Justiție și Statul de Drept
Magnus Brunner a abordat teme majore de interes pentru Uniunea Europeană, axându-se pe siguranța internă, gestionarea migrației și relațiile externe. Brunner a evidențiat importanța unui echilibru între securitate și drepturile fundamentale, precum și necesitatea unei abordări europene unite și eficiente în fața amenințărilor la adresa siguranței și stabilității Uniunii.
Printre prioritățile sale principale, Brunner a menționat promovarea unei strategii solide de securitate internă. El a subliniat că Europa trebuie să își adapteze răspunsurile la amenințările și moderne, cum ar fi criminalitatea organizată și atacurile hibride care vizează infrastructura critică, inclusiv provocările reprezentate de criza din Ucraina și de influențele negative din exterior. Planul său include consolidarea colaborării între autoritățile de aplicare a legii la nivel european și îmbunătățirea mandatului Europol, care ar trebui să aibă un rol central în noua strategie de securitate. Brunner susține utilizarea tehnologiei digitale pentru a sprijini aceste inițiative și pentru a asigura schimbul eficient de informații între statele membre și agențiile europene.
O altă componentă cheie a viziunii sale o reprezintă gestionarea migrației. Brunner a reafirmat angajamentul său față de implementarea Pactului pentru Migrație și Azil, pe care îl consideră crucial pentru a crea un sistem bazat pe reguli clare, atât ferme, cât și echitabile. El a declarat că politica migrației trebuie să îmbine solidaritatea cu responsabilitatea și a anunțat că, dacă va fi confirmat, va căuta să consolideze capacitatea de întoarcere a migranților ilegali și să extindă căile legale de imigrare pentru a acoperi nevoile economice ale pieței muncii europene. Totodată, Brunner a pledat pentru o cooperare internațională mai strânsă cu organizațiile relevante, cum ar fi UNHCR, și cu statele terțe pentru a gestiona fluxurile de migrație la sursă și pentru a combate traficul de persoane.
Brunner a subliniat că, deși decizia de extindere a Spațiului Schengen este luată de statele membre, el consideră că România și Bulgaria au făcut progrese remarcabile în pregătirea lor pentru Schengen. El a adăugat că, începând din luna martie a acestui an, România și Bulgaria sunt deja integrate în Schengen pentru punctele de trecere aeriene și maritime, subliniind că aceste realizări sunt un pas important în extinderea treptată a Spațiului Schengen. Brunner a exprimat încrederea că aceste evoluții demonstrează capacitatea celor două țări de a contribui la securitatea comună a UE, prin întărirea granițelor externe și facilitarea mobilității.
În contextul migrației și al securității, Brunner a amintit că Uniunea Europeană se confruntă cu provocări semnificative legate de gestionarea fluxurilor migratorii, inclusiv la frontierele sale externe. România, ca parte a frontierei externe a UE, joacă un rol crucial în această privință, având responsabilitatea de a gestiona granițele și de a contribui la securitatea întregului spațiu european.
Niciun europarlamentar român nu a intervenit în cadrul acestei audieri.
Michael McGrath, Comisar pentru Democrație, Justiție și Statul de Drept
Michael McGrath și-a prezentat viziunea asupra promovării democrației, protecției statului de drept și consolidării drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană, subliniind angajamentul său față de transparență și colaborarea cu Parlamentul European. În contextul geopolitic actual, McGrath a evidențiat importanța menținerii unor valori precum democrația și respectul pentru drepturile fundamentale, necesare pentru un mediu stabil și prosper în UE.
Printre prioritățile sale, McGrath a menționat crearea unui „Scut pentru Democrație”, o inițiativă integrată destinată să protejeze procesele democratice europene de interferențele străine și manipularea informațiilor. El a afirmat că acest scut va reuni măsuri de contracarare a manipulării informațiilor și va spori reziliența socială, inclusiv prin educația media pentru generațiile tinere. De asemenea, McGrath a subliniat necesitatea protejării proceselor electorale și a candidaților, mai ales a femeilor, care sunt deseori supuse atacurilor abuzive amplificate de stereotipuri misogine.
Un alt punct central al strategiei sale este promovarea și apărarea statului de drept în toate statele membre. McGrath a subliniat că Raportul anual privind Statul de Drept va continua să fie o unealtă importantă pentru identificarea și remedierea provocărilor, angajându-se să monitorizeze implementarea recomandărilor din raport și să sprijine statele membre în reformele necesare. Totodată, el și-a exprimat intenția de a folosi toate instrumentele disponibile, inclusiv procedurile de infrigement, pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale în întreaga Uniune.
În privința drepturilor fundamentale, McGrath a reiterat angajamentul față de Carta Drepturilor Fundamentale și intenția de a acționa împotriva oricăror încălcări, inclusiv prin proceduri rapide de infrigement și măsuri interimare de protecție. El a subliniat, de asemenea, importanța egalității în fața legii pentru toate minoritățile și grupurile vulnerabile, în fața tendințelor de regres privind statul de drept în anumite state membre.
McGrath a discutat și despre măsurile de protecție pentru jurnaliști și libertatea presei, declarând că Actul European pentru Libertatea Presei va fi o prioritate. În plus, el a subliniat că siguranța jurnaliștilor și combaterea proceselor abuzive împotriva acestora sunt esențiale pentru o democrație funcțională și un stat de drept puternic.
Niciun europarlamentar român nu a intervenit în cadrul acestei audieri.
Jessika Roswall, Comisar pentru Mediu, Reziliența Apei și o Economie Circulară Competitivă
Jessika Roswall și-a prezentat strategia pentru protejarea mediului, consolidarea rezilienței apei și promovarea unei economii circulare competitive în Uniunea Europeană. Ea a subliniat că, în contextul schimbărilor climatice și al provocărilor actuale, prioritatea sa este implementarea măsurilor care să genereze rezultate tangibile pentru cetățeni și să sprijine economia verde, menținând competitivitatea Europei pe scena globală.
Printre prioritățile sale, Roswall a menționat economia circulară și rolul acesteia în decarbonizarea Europei, accentuând nevoia de a folosi piața unică europeană pentru a stimula utilizarea materialelor reciclate și a reduce dependența de resurse primare. Ea a subliniat importanța digitalizării și simplificării reglementărilor, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, pentru a face tranziția ecologică mai accesibilă și eficientă. De asemenea, Roswall și-a exprimat angajamentul de a prezenta un pachet de măsuri pentru industria chimică până în 2025, inclusiv revizuirea regulamentului REACH și restricționarea PFAS (substanțe per- și polifluoroalchilice) în produsele de consum, recunoscând impactul acestor substanțe asupra sănătății umane și a mediului.
Un alt aspect esențial al mandatului său este inițiativa de reziliență a apei, unde Roswall și-a propus să adopte o abordare integrată, de la sursă până la mare, în gestionarea resurselor de apă. Ea a subliniat că evenimentele recente, precum inundațiile din Spania, arată că fenomenele extreme devin o normalitate, și că strategia de reziliență hidrică va include măsuri de prevenție și protecție civilă, colaborând cu comisarii responsabili de gestionarea crizelor. De asemenea, Roswall a subliniat nevoia de soluții bazate pe natură și de cooperare transfrontalieră pentru a asigura o mai bună gestionare a resurselor de apă.
În final, Roswall a promis o colaborare strânsă cu statele membre și părțile interesate pentru implementarea Legii pentru Restaurarea Naturii și protejarea biodiversității, considerând aceasta un pilon al agendei sale ecologice și o componentă fundamentală a angajamentului UE pe plan internațional. Ea și-a arătat deschiderea pentru dialog și transparență în relația cu Parlamentul European, angajându-se să mențină un echilibru între protecția mediului și nevoile economice ale Uniunii.
Niciun europarlamentar român nu a intervenit în cadrul acestei audieri.
Dan Jørgensen, Comisar pentru Energie și Locuințe
Dan Jørgensen și-a prezentat prioritățile pentru promovarea energiei curate, abordarea crizei locuințelor și asigurarea unei tranziții echitabile pentru cetățenii Uniunii Europene. Recunoscând provocările actuale, cum ar fi prețurile ridicate la energie și dependența de combustibilii fosili, Jørgensen a subliniat necesitatea unor reforme structurale pentru a asigura energie accesibilă, decarbonizare și securitate pentru toți cetățenii europeni.
O prioritate centrală este reducerea prețurilor la energie pentru a sprijini competitivitatea industrială și a aduce beneficii tangibile cetățenilor. Jørgensen a declarat că este esențial ca UE să devină complet independentă de energia din Rusia, subliniind importanța unor surse alternative, precum energia regenerabilă și reactoarele nucleare modulare. A evidențiat planurile de a implementa o strategie de energie curată, inclusiv investiții în infrastructura de stocare, interconectări și tehnologii inovatoare, precum hidrogenul și captarea carbonului. În primele 100 de zile, Jørgensen a promis lansarea unui plan industrial curat, subliniind rolul energiei curate în asigurarea competitivității europene.
În ceea ce privește sectorul locuințelor, Jørgensen a evidențiat că accesul la locuințe accesibile și sustenabile reprezintă un drept fundamental. Prima sa acțiune ca comisar va fi lansarea unui dialog cu actorii relevanți din sectorul locuințelor pentru a dezvolta un Plan European pentru Locuințe Accesibile, care va include o strategie pentru construcții, o platformă europeană de investiții și sprijin pentru dezvoltarea locuințelor. Totodată, Jørgensen și-a exprimat angajamentul față de combaterea sărăciei energetice, menționând că peste 10% din populația europeană s-a confruntat anul trecut cu dificultăți în a-și încălzi locuințele, un aspect pe care îl consideră inacceptabil.
În concluzie, Jørgensen și-a reafirmat angajamentul de a colabora îndeaproape cu Parlamentul și cu statele membre pentru a asigura o tranziție echitabilă, sprijinind obiectivele de decarbonizare și adresând criza locuințelor într-un mod inclusiv și sustenabil.
Dan Nica a abordat problema majoră a creșterii prețurilor la energie și a practicilor înșelătoare care au afectat milioane de cetățeni europeni, în special pe cei din România. El a subliniat că aceste practici au dus la situații în care bani au fost luați ilegal din buzunarele oamenilor și ale firmelor, și a întrebat dacă Jørgensen intenționează să ia măsuri pentru a recupera aceste sume și a corecta nedreptățile create. În răspunsul său, Dan Jørgensen a recunoscut gravitatea problemei sărăciei energetice și impactul acesteia asupra cetățenilor care nu își pot încălzi locuințele. A evidențiat că este necesară o piață flexibilă pentru a asigura prețuri competitive, dar a admis că actuala implementare a legislației REMIT, care ar trebui să protejeze consumatorii, nu funcționează întotdeauna eficient. Jørgensen a menționat că ACER și autoritățile naționale au primit competențe extinse și investighează 345 de cazuri, dintre care o parte semnificativă vizează manipularea pieței. Comisarul desemnat s-a angajat să monitorizeze aceste aspecte și să ia măsuri suplimentare dacă este necesar, subliniind, de asemenea, că implementarea unor măsuri recomandate de raportul Draghi, precum contractele de tip PPA și împuternicirea consumatorilor, va contribui la decuplarea prețurilor la nivel de retail și la reducerea poverii asupra cetățenilor.
Ekaterina Zaharieva, Comisar pentru Cercetare și Inovare
Ekaterina Zaharieva și-a prezentat viziunea asupra promovării inovării, sprijinirii start-up-urilor și consolidării sectorului de cercetare în Uniunea Europeană, accentuând angajamentul său de a susține competitivitatea globală a Europei. Ea a subliniat importanța unei politici clare și bine coordonate pentru cercetare și inovare, evidențiind că Europa trebuie să-și concentreze resursele pentru a valorifica talentul și creativitatea cetățenilor săi. Zaharieva a subliniat că, pentru ca Europa să rămână competitivă, este esențial să atragă și să păstreze talentul, dar și să faciliteze tranziția de la cercetare la inovare aplicată.
Printre prioritățile sale principale, Zaharieva a menționat implementarea unui nou „Act pentru Spațiul European de Cercetare” (ERA Act), menit să consolideze coordonarea între statele membre și să atingă obiectivul de 3% din PIB pentru investițiile în cercetare și dezvoltare. Ea a subliniat necesitatea de a reduce fragmentarea eforturilor de cercetare în cadrul Uniunii și a promis că va sprijini dezvoltarea unei piețe unice a inovării. Zaharieva a menționat, de asemenea, intenția de a extinde Consiliul European pentru Cercetare (ERC) și de a crea un cadru mai simplificat pentru finanțarea start-up-urilor și proiectelor inovative. De asemenea, ea dorește să sprijine femeile în cercetare, prin inițiative de promovare a egalității de gen și prin sprijinirea accesului acestora la poziții înalte în domeniul științific.
În plus, Zaharieva a discutat despre abordarea problemelor legate de „brain drain” (exodul de creiere) și necesitatea unui mediu atractiv pentru cercetători și inovatori, astfel încât aceștia să rămână în Europa. Ea a menționat că una dintre prioritățile sale va fi lansarea unui dialog anual cu tinerii, pentru a înțelege mai bine nevoile și provocările acestora în domeniul cercetării și inovației.
Intervenția lui Dan Nica (S&D) și răspunsul comisarului desemnat Ekaterina Zaharieva
Dan Nica, europarlamentar român, a ridicat probleme critice privind implementarea programului Horizon Europe. El a subliniat că resursele alocate cercetării și inovării sunt insuficiente și că alocarea fondurilor este percepută ca inechitabilă în rândul cetățenilor din anumite state membre, inclusiv România. De asemenea, a pus sub semnul întrebării eficiența Consiliului European pentru Inovare (EIC) în susținerea proiectelor cu aplicabilitate comercială și a subliniat că evaluarea proiectelor favorizează entitățile consacrate, dezavantajând astfel țările aflate în etape incipiente de dezvoltare.
În răspunsul său, Zaharieva a recunoscut dificultățile menționate de Nica și a susținut că este necesară o simplificare a procesului de aplicare pentru finanțare, propunând un sistem de evaluare „orb” (fără menționarea identității aplicanților) pentru a asigura corectitudine în evaluarea proiectelor. Ea și-a exprimat sprijinul pentru implementarea unui proces de aplicare în două etape, unde cerințele administrative sunt reduse la început, iar documentele suplimentare sunt solicitate doar dacă proiectul este aprobat. Zaharieva a promis că va lucra pentru o alocare mai echitabilă a resurselor, încurajând investițiile în inovare și cercetare în statele membre mai puțin dezvoltate.
Zaharieva a subliniat că o colaborare strânsă între educație, învățământul superior și cercetare este esențială pentru succesul Uniunii Europene în domeniul inovării. Ea a menționat că a discutat intens cu Roxana Mînzatu, vicepreședinta responsabilă pentru această arie, și că vor lucra împreună pentru a sprijini și extinde Alianțele Universităților Europene. Zaharieva a remarcat că aceste alianțe, care implică deja 500 de universități, reprezintă un succes notabil, dar a accentuat nevoia de a asigura finanțarea lor sustenabilă pe termen lung, dincolo de programul Erasmus+. Zaharieva a subliniat că, în colaborare cu Mînzatu și cu alte părți interesate, își propune să consolideze dimensiunea de cercetare și inovare în cadrul alianțelor universitare și să mențină excelența drept principiu fundamental.
Dubravka Šuica, Comisar pentru Mediterană
Dubravka Šuica și-a prezentat prioritățile pentru dezvoltarea unui parteneriat strategic în zona Mediteranei, subliniind importanța stabilității, securității și cooperării economice în regiune. Ea a subliniat că portofoliul pentru Mediterană este esențial, dată fiind importanța strategică a regiunii pentru Uniunea Europeană, atât ca punte culturală, cât și ca punct de legătură comercială cu Africa de Nord și Orientul Mijlociu. Šuica a subliniat nevoia unui nou „Pact pentru Mediterană”, ce va include parteneriate economice și sociale cu țările din sudul Europei, bazate pe investiții durabile, creșterea economică, energie curată și gestionarea migrației.
Printre prioritățile sale, Šuica a menționat intensificarea colaborării pentru gestionarea migrației, promovarea energiei verzi și susținerea dezvoltării resurselor locale pentru a preveni migrația forțată. Ea a declarat că Uniunea Europeană trebuie să devină un partener de încredere pentru țările din Mediterană, în special prin sprijinirea tinerilor și a inițiativelor de formare profesională în aceste regiuni. Un alt obiectiv major este consolidarea relațiilor comerciale și atragerea investițiilor europene pentru dezvoltarea infrastructurii și a industriei locale.
Intervenția lui Dan Barna (Renew) și răspunsul comisarului desemnat Dubravka Šuica
Dan Barna a ridicat problema influenței crescânde a Rusiei și Chinei în Africa, subliniind că acest aspect reprezintă o provocare serioasă pentru implicarea Uniunii Europene în regiunea Mediteranei. Barna a întrebat cum intenționează UE să combată dezinformarea și manipularea diseminate de aceste puteri și dacă Comisia Europeană este dispusă să investească într-o inițiativă strategică de comunicare care să promoveze informațiile corecte și beneficiile parteneriatului UE cu țările africane. De asemenea, Barna a abordat necesitatea de a demonstra angajamentul Uniunii față de un parteneriat bazat pe valori comune și respect pentru suveranitatea țărilor africane.
În răspunsul său, Dubravka Šuica a recunoscut că dezinformarea și influențele externe reprezintă o provocare atât în Europa, cât și în Africa. Ea a menționat că, din poziția sa curentă de vicepreședinte pentru Democrație și Demografie, a fost implicată în inițiative de apărare a democrației în Europa, cum ar fi pachetul „defense of democracy”.