Europuls – Centrul de Expertiză Europeană a participat, în calitate de partener oficial, la Green Transition Forum 6.0, unul dintre cele mai importante evenimente regionale dedicate politicilor europene privind sustenabilitatea, competitivitatea și dezvoltarea economică. Forumul, desfășurat la Sofia, Bulgaria, a reunit reprezentanți ai instituțiilor europene, ai mediului de afaceri, ai organizațiilor de cercetare și ai societății civile pentru a discuta principalele provocări și oportunități legate de viitorul economiei europene.

În cadrul forumului, Europuls a co-organizat, pe 2 iunie 2026, sub egida proiectului COHERO4EU, panelul „Navigating the MFF 2028–2034: Regional Competitiveness and Strategic Cohesion”, o dezbatere dedicată viitorului Cadrului Financiar Multianual (CFM) 2028–2034 și rolului pe care politica de coeziune îl va avea în consolidarea competitivității și convergenței economice în Uniunea Europeană.

Discuțiile au reunit reprezentanți ai instituțiilor financiare, ai organizațiilor de cercetare în domeniul politicilor economice, ai administrației publice și ai mediului de afaceri. În contextul negocierilor privind următorul buget pe termen lung al Uniunii Europene, participanții au analizat modul în care politica de coeziune poate răspunde noilor priorități europene, fără a-și pierde rolul esențial de reducere a disparităților regionale.

Din perspectiva guvernanței financiare europene, participanții au subliniat necesitatea păstrării principiilor fundamentale ale politicii de coeziune, în paralel cu adaptarea mecanismelor de finanțare la noile provocări economice, sociale și geopolitice. Un accent deosebit a fost pus pe menținerea instrumentelor teritoriale de investiții și a planurilor naționale și regionale de dezvoltare, considerate esențiale pentru reducerea decalajelor de dezvoltare, consolidarea capacității administrative și susținerea unei dezvoltări regionale echilibrate.

Totodată, dezbaterea a abordat dimensiunea politică și macroeconomică a negocierilor privind viitorul buget european. Participanții au evidențiat echilibrul delicat dintre interesele statelor contributoare și cele beneficiare ale fondurilor europene, reafirmând importanța politicii de coeziune ca instrument-cheie pentru diminuarea disparităților regionale. În același timp, a fost subliniată necesitatea unei utilizări mai eficiente a fondurilor europene, astfel încât acestea să genereze rezultate economice și sociale pe termen lung și să contribuie la consolidarea competitivității Pieței Unice.

O componentă importantă a discuției a vizat perspectiva mediului de afaceri și a întreprinderilor mici și mijlocii. Participanții au evidențiat faptul că diferențele de dezvoltare dintre regiuni nu pot fi evaluate exclusiv prin indicatorul PIB și că viitoarele mecanisme de alocare a fondurilor europene ar trebui să reflecte mai fidel realitățile economice și sociale din teritoriu. De asemenea, s-a insistat asupra necesității simplificării accesului IMM-urilor la finanțare europeană, asupra dezvoltării unor instrumente financiare inovatoare și asupra sprijinirii ecosistemelor regionale de inovare.

În mod particular, discuția organizată de Europuls s-a concentrat asupra modului în care sinergiile transfrontaliere dintre România și Bulgaria, cooperarea regională și instrumentele financiare inovatoare pot contribui la accelerarea convergenței economice și la creșterea competitivității celor două state în contextul viitorului Cadru Financiar Multianual.

Concluziile dezbaterii au fost integrate în studiul comparativ „România–Bulgaria: Lecții învățate la nivel local și regional după 18 ani de politică de coeziune”, elaborat în cadrul proiectului COHERO4EU. Studiul analizează experiența celor două state după aderarea la Uniunea Europeană și compară modul în care politica de coeziune a contribuit la dezvoltarea regională, identificând atât bune practici, cât și provocări comune care trebuie avute în vedere în pregătirea viitorului CFM 2028–2034. Analiza combină datele oficiale din Rapoartele de Țară ale Comisiei Europene cu concluziile rezultate în urma consultărilor organizate de Europuls la București și Sofia.

Analiza evidențiază că, deși Bulgaria depinde proporțional mai mult de fondurile politicii de coeziune decât România, cele două state se confruntă cu provocări similare în ceea ce privește implementarea investițiilor europene. România înregistrează un ritm mai ridicat al selecției proiectelor, însă nivelul plăților efective rămâne comparabil cu cel al Bulgariei, ceea ce arată că accelerarea implementării și creșterea eficienței investițiilor reprezintă priorități comune pentru ambele țări. 

Studiul subliniază, astfel, că succesul politicii de coeziune nu depinde doar de volumul fondurilor disponibile, ci și de capacitatea administrativă, de calitatea planificării și de eficiența mecanismelor de implementare.

Pe lângă analiza indicatorilor, studiul pune în evidență o serie de bune practici identificate în cadrul consultărilor organizate de Europuls. În România, participanții au evidențiat importanța bugetării participative, consultării constante a cetățenilor în stabilirea priorităților de investiții, cooperării dintre administrațiile locale și schimburilor de experiență între autorități. De asemenea, a fost remarcat rolul agențiilor pentru dezvoltare regională în identificarea timpurie a nevoilor teritoriale și în orientarea investițiilor către domenii strategice, precum cercetarea, biotehnologia sau tehnologiile cu dublă utilizare. În același timp, participanții au semnalat necesitatea unei transparențe mai mari în procesul de consultare, dezvoltarea unei platforme digitale unice pentru beneficiari și extinderea mecanismelor de tip one-stop-shop, care să faciliteze accesul la informații și la finanțare.

Perspectiva bulgară a completat aceste concluzii printr-un accent mai puternic asupra utilizării instrumentelor financiare inovatoare pentru sprijinirea IMM-urilor și asupra necesității unor criterii de alocare a fondurilor care să reflecte mai bine nivelul real de dezvoltare al regiunilor, fără a se baza exclusiv pe indicatorul PIB. În același timp, unul dintre mesajele centrale ale panelului organizat la Sofia a fost consolidarea cooperării transfrontaliere dintre România și Bulgaria, participanții apreciind că numeroase provocări economice și teritoriale pot fi abordate mai eficient prin proiecte comune și prin coordonarea priorităților de investiții.

Pornind de la aceste concluzii, studiul formulează o serie de recomandări pentru consolidarea cooperării dintre cele două state. Printre acestea se numără instituirea unui mecanism permanent de schimb de bune practici și vizite de studiu între autoritățile din regiunile de frontieră, dezvoltarea unor instrumente financiare comune dedicate IMM-urilor și promovarea unor proiecte comune în domenii precum reziliența climatică, infrastructura energetică și gestionarea resurselor de apă. 

Totodată, studiul evidențiază proiectul Carmen Smart Grid drept un exemplu de succes al cooperării româno-bulgare, care poate servi drept model pentru dezvoltarea unor noi inițiative comune în următoarea perioadă de programare. În egală măsură, analiza recomandă consolidarea transparenței în consultarea autorităților locale, a mediului de afaceri și a societății civile în procesul de definire a pozițiilor naționale privind viitorul buget al Uniunii Europene.

Panelul a fost moderat de Maria Francesca Cristea, Head of Policy în cadrul Europuls și Project Manager al proiectului COHERO4EU.

Concluziile dezbaterii au evidențiat faptul că viitorul Cadru Financiar Multianual va trebui să găsească un echilibru mai puternic între obiectivele tradiționale ale politicii de coeziune și noile priorități europene privind competitivitatea, inovarea și reziliența economică.