Alegeri europene. Letonia, Slovacia și Malta își cheamă cetățenii la urne
Înainte de data de 26 mai, atunci când majoritatea statelor membre sunt chemate la vot, cetățenii câtorva țări au fost deja chemați la urne. Familiile politice își fac deja calcule și se conturează astfel ponderea pe care o vor avea în noul Parlament European, precum și noua structură a acestuia. Alegerile din Letonia, Slovacia și Malta au o miză mare pentru grupurile tradiționale ale Parlamentului European, deoarece aceste state membre le aduc mandate importante, atât cantitativ, cât și din perspectiva influenței politice.
Letonia – Cetățeni pro-europeni în teorie, indiferenți la viitorul Europei în practică?
Letonia va trimite în Parlamentul European 8 candidați, așa că miza pentru cele 16 partide concurente este uriașă. Cu toate acestea, pentru cetățeni miza nu pare să fie la fel de ridicată, deoarece în 2014, doar 30% dintre ei au fost la vot pentru a-și desemna europarlamentarii. Deși Letonia se bucură de o populație predominant pro-europeană conform Eurobarometrului din primul trimestru al anului 2019, 75% din populație considerându-se cetățeni europeni, identitatea europeană nu se transpune și în practică, 39% dintre letoni fiind indiferenți privind viitorul UE.
Dacă în 2014 absenteismul la urne a făcut ca jumătate din mandate să fie obținute de un singur partid, anul acesta sondajele arată că locurile vor fi împărțite aproximativ egal între 7 partide. În topul preferințelor se află Partidul Social Democrat, care va obține 2 mandate, cu unul mai mult față de 2014. Pe lângă aceste 2 mandate, Letonia va mai aduce grupului Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European încă un membru prin mandatul obținut de Progresiști.
Partidul Noua Unitate a fost marele câștigător al alegerilor din 2014, cu 4 mandate, dar influența sa a scăzut la ultimele alegeri naționale, iar anul acesta va obține, conform sondajelor, un singur mandat, fiind al doilea în preferințele cetățenilor. Dacă așa va fi cazul, locul va fi ocupat de actualul Comisar și Vice-Președinte al Comisiei Europene Valdis Dombrovskis, care deschide în acest an lista partidului. Venirea lui Dombrovskis în Parlamentul European va fi o plusvaloare pentru influența Partidului Popular European, grup la care este afiliat partidul Noua Unitate.
La fel ca în 2014, Alianța Națională va obține un mandat, fapt ce va însemna realegerea lui Roberts Zīle, un europarlamentar foarte influent în grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni și un oponent foarte vocal al actualului Președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
Vor mai intra în Parlamentul European, conform sondajelor, 3 partide letone noi. Este vorba despre Partidul pentru Dezvoltare, Uniunea ecologiștilor și fermierilor și Noul Partid Conservator, toate reprezentate de persoane bine văzute în politica națională (un academician, un fost ministru de finanțe și un politolog)
Malta – voturi importante pentru marile familii europene
În 2014 analiza rezultatelor în Malta a fost destul de simplă, țara fiind un exemplu clasic de manual pentru orice analist politic. Două partide tradiționale și-au disputat un număr limitat de mandate (6) în Parlamentul European, iar prezența foarte ridicată la urne (75%) au distribuit mandatele în mod egal. Anul acesta, sondajele indică o preferință clară pentru Partidul Laburist, care va aduce grupului Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European 4 mandate, în timp ce Partidul Naționalist va aduce Partidului Popular European doar 2 mandate. Aceștia au pierdut din electorat din cauza viziunii din ce în ce mai conservatoare, în special promovarea ideii de a introduce în Constituție interzicerea avortului.
Slovacia – la 15 ani de la aderare, cea mai slabă prezență la vot din UE
Dacă Malta s-a dovedit a fi campioană la prezența la vot pentru alegerile europarlamentare, Slovacia este codașă la acest capitol, doar 13% dintre cetățeni prezentându-se la urne în 2019. Dintre aceștia, doar 6% au fost tineri între 18 și 24 de ani. Autoritățile fac eforturi pentru a încuraja prezența la vot, iar situația este cu atât mai gravă cu cât, dacă acest procentaj se menține și astăzi, sondajele arată că jumătate din cele 13 mandate pentru Parlamentul European vor fi câștigate de eurosceptici.
Atât candidații, cât și partidele aflate în cursa pentru alegerile europarlamentare, au admis că alegerile europene nu sunt o prioritate nici pentru ei, nici pentru cetățeni, iar percepția generală a populației este aceea că țările din Europa centrală și de est sunt privite ca state de mâna a doua și că există standarde de viață diferite pe teritoriul european. Există totuși speranță, mulți bazându-se pe faptul că victoria primei femei președinte, Zuzana Čaputová, va încuraja oamenii să meargă la vot.
Partidul pro-european al Zuzanei Čaputová va reuși, conform sondajelor, să obțină un mandat și se va afilia, cel mai probabil, grupului ALDE în Parlamentul European. Un alt partid nou care va avea un reprezentant la nivel european ar fi Partidul Național Slovac, care se va afilia Partidului Popular European. Acesta din urmă va mai câștiga un europarlamentar slovac din partea Mișcării Democratice Creștine, care a pierdut un mandat în sondaje față de 2014. Și Direcția Democrației Sociale ar mai pierde un mandat față de 2014, reducând astfel ponderea grupului Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European.
De partea cealaltă a spectrului, partidul de extremă dreapta “Slovacia noastră” este indicat în sondaje ca a doua preferință a cetățenilor, obținând 2 mandate. Aceștia se opun total apartenenței Slovaciei la UE. Tot 2 mandate ar primi Partidul Libertate și Solidaritate și cel al “Oamenilor de rând și personalităților independente”, aducând astfel grupului Conservatorilor și Reformiștilor 4 mandate, adică dublu față de 2014.
Chiar dacă sondajele sunt un indicator foarte util pentru calculul familiilor politice, numărul mic de mandate și creșterea prezenței la vot pot produce surprize, așa cum a fost cazul Olandei în care partidul lui Frans Timmermans a câștigat 5 mandate, deși se aștepta un rezultat de 3 mandate.
