Pe 8 octombrie 2025, Comisia Europeană a lansat două noi strategii complementare pentru consolidarea poziției UE în domeniul inteligenței artificiale (IA): Apply AI Strategy și AI in Science Strategy. Scopul acestora este dublu: (1) accelerarea aplicării IA în economie, administrație și societate, și (2) integrarea mai profundă a IA în cercetarea științifică europeană. Aceste două inițiative transformă Actul privind Inteligența Artificială dintr-o reglementare complexă și teoretică, într-un cadru operațional de inovare sigură și responsabilă.

1. Context european: de la reglementare la acțiune
După adoptarea regulamentului privind IA (AI Act), UE a trecut la o nouă etapă: implementarea practică. Dacă AI Act stabilea regulile jocului, noile strategii ale Comisiei definesc mecanismele prin care IA devine un motor real al competitivității în UE.

Apply AI Strategy: vizează accelerarea utilizării IA în sectoarele industriale și în serviciile publice. Printre principalele măsuri:
• crearea unei „alianțe pentru aplicarea IA” (Apply AI Alliance), pentru conectarea actorilor publici și privați;
• lansarea unui „observator pentru IA” (AI Observatory), care va monitoriza tendințele, impactul și nevoile de piață;
• dezvoltarea unui „serviciu de asistență pentru aplicarea legislației privind IA” (AI Service Desk), un centru unic de sprijin pentru entitățile care implementează regulamentul privind IA;
• consolidarea infrastructurilor de testare și a competențelor digitale avansate.

 AI in Science Strategy: vizează accelerarea utilizării IA în cercetarea europeană prin:
• lansarea platformei „resurse pentru IA în științele europene” (RAISE: Resource for AI Science in Europe), o platformă virtuală care conectează date, putere de calcul și comunități științifice;
• facilitarea colaborărilor transnaționale și a accesului la infrastructuri de calcul de înaltă performanță (HPC: High Performance Computing);
• integrarea IA în științele fundamentale și aplicate, de la medicină la energie și climă.

2. Oportunitățile pentru România
România are un avantaj paradoxal: pe de o parte, dispune de o industrie IT extrem de competitivă la nivel regional, recunoscută pentru competențele tehnice, costurile reduse și capacitatea de a livra servicii digitale complexe pentru piețele occidentale. Ecosistemul local cuprinde numeroase companii specializate în software, outsourcing, automatizare și soluții bazate pe date, iar forța de muncă tânără și bine pregătită a atras investiții majore în centre de dezvoltare ale marilor companii globale.
Pe de altă parte, aplicarea IA rămâne limitată în sectoarele economice interne și, mai ales, în administrația publică. Nivelul de digitalizare al instituțiilor statului este încă scăzut, iar interoperabilitatea datelor și infrastructurile de calcul sunt insuficient dezvoltate. În mediul privat, întreprinderile mici și mijlocii percep IA ca pe o tehnologie costisitoare sau inaccesibilă, iar integrarea acesteia în procesele de producție, logistică sau management este redusă. În același timp, ecosistemul academic românesc, deși solid în domenii fundamentale precum matematică, informatică și inginerie, este slab conectat la inițiativele europene majore de cercetare în IA. Lipsa infrastructurii de date partajate și a colaborărilor internaționale limitează transformarea cercetării teoretice în aplicații practice.

 
Astfel, România se află într-o poziție ambivalentă: are capital uman și expertiză pentru a deveni un actor regional important în domeniul IA, dar suferă de o adopție fragmentată și o integrare insuficientă a acestor competențe în economie, cercetare aplicată și politici publice. Pentru a valorifica acest potențial științific și uman, este esențial ca România să își conecteze cercetarea și economia la inițiativele europene majore în domeniul IA, transformând competența tehnică într-un avantaj strategic aplicat.

• Poziționare în ecosistemul european: noile strategii deschid accesul la programe de finanțare europene precum Horizon Europe, Digital Europe și Connecting Europe Facility. De asemenea creează o fereastră de oportunitate pentru universitățile românești.
• participarea la proiecte europene de cercetare și inovare bazate pe IA;
• accesarea resurse de calcul și infrastructuri HPC prin rețelele EuroHPC și RAISE;
• integrarea actorilor locali în alianțele europene tematice (sănătate, energie, transport, administrație);
• crearea de programe doctorale și postdoctorale comune (AI for Science).
• Transformarea industriei: accelerarea adoptării IA în producție, transport, logistică, agricultură, energie și administrație publică.
• mentenanță predictivă pentru infrastructuri critice: utilizarea IA pentru analiza în timp real a datelor din senzori, reducând costurile de întreținere, timpii de nefuncționare și riscurile de avarie;
• automatizarea proceselor administrative: implementarea soluțiilor IA în ANAF, primării și instituții publice pentru procesarea rapidă a documentelor, reducerea birocrației și creșterea transparenței;
• sănătate bazată pe IA: integrarea algoritmilor de diagnostic și imagistică medicală (radiologie, dermatologie, oncologie) pentru detectarea precoce a bolilor și optimizarea fluxurilor medicale în spitalele publice și private;
• agricultură de precizie: aplicarea IA și a datelor satelitare pentru optimizarea irigațiilor, fertilizării și prognozării recoltelor, sprijinind tranziția către o agricultură sustenabilă și eficientă energetic;
• sisteme inteligente de transport: folosirea IA pentru gestionarea traficului urban, optimizarea rutelor logistice, reducerea emisiilor și creșterea siguranței rutiere.

3. Recomandări strategice pentru accelerarea adoptării IA în România
România se află într-un moment decisiv: între potențialul de a deveni un actor regional relevant în domeniul IA și riscul de a rămâne doar un beneficiar marginal al inovațiilor dezvoltate în alte state membre. Pentru a transforma această fereastră de oportunitate într-un avantaj competitiv durabil, este necesară o abordare coerentă și rapidă, bazată pe leadership guvernamental, colaborare public-privat și investiții strategice. De asemenea, atingerea acestui potențial necesită reforme rapide în infrastructură digitală, competențe, coordonare instituțională și integrare europeană.

Adoptarea noilor strategii europene, Apply AI Strategy și AI in Science Strategy, oferă României instrumentele, finanțarea și cadrul instituțional pentru a construi un ecosistem AI matur. Totuși, valorificarea acestora depinde de capacitatea de coordonare și implementare la nivel național. În acest sens, Europuls are următoarele recomandări:
• crearea unui punct național pentru IA (Apply AI Desk România) care să servească drept centru unic de sprijin pentru organizațiile publice și private. Acesta ar oferi consultanță privind conformitatea cu AI Act, ar coordona participarea României în Apply AI Alliance și ar mapa proiectele și infrastructurile IA existente;

• lansarea unui program pilot „IA în guvernare”, prin care câteva instituții publice (ANAF, CNAS, Ministerul Educației, Ministerul Transporturilor etc.) să implementeze proiecte demonstrative în domenii cu impact direct: sănătate, educație, finanțe publice și transport;

• participare strategică în RAISE, prin crearea unui hub național pentru a conecta cercetarea românească la infrastructurile europene HPC și la rețelele de date științifice;

• politici fiscale și de finanțare pentru inovare în IA, inclusiv: credite fiscale pentru investiții în tehnologii AI, granturi pentru proiecte-pilot, „vouchere AI” pentru IMM-uri și programe de achiziții publice inovatoare care să permită testarea soluțiilor dezvoltate local;

• strategie națională pentru formarea competențelor AI, sub deviza „AI for All”, prin masterate aplicate create în colaborare cu industria (IA pentru sănătate, transport, energie), micro-certificări pentru funcționarii publici și programe de internship susținute de universități și companii;

• elaborarea unui ghid național pentru etică și audit IA, armonizat cu AI Act, care să includă șabloane de documentație, mecanisme de audit etic și standarde de utilizare responsabilă a IA în administrația publică;

• consolidarea capacității de conducere guvernamentale prin crearea unui comitet interministerial pentru IA, responsabil de coordonarea strategiilor naționale și de alinierea lor la inițiativele internaționale;

• dezvoltarea de parteneriate public-private între mediul academic, industrie și startup-uri, pentru a sprijini transferul de tehnologie, inovarea aplicată și crearea de hub-uri regionale de excelență în IA;

• accelerarea execuției și a proiectelor pilot, pentru a transforma România într-un laborator de politici publice IA aplicate în regiune.